încă neîncepute; obișnuita fermă de lemn, îmbulzită de vite, de cai, de găini. Șuri bune, case foarte rele, total neîngrijite. Și prăvăliile sânt primitive. O clădire de cărămizi pe deal pare a fi o biserică.
Aglomerările mari sânt răspândite, desordonale, fara nicio preocupație de frumuseță. O stradă prăfoasă cuprinde prăvăliile. Bogăția fermierilor apare însă pretutindeni, Utilagiul de mașini, marile mori de cărămidă apar îndată. Câte o biserică de imitație europeană, cu turnul ascuțit și rosața gotică. încolo, popasul muncitorului gata să zboare aiurea după nn câștig mai mare. Cochetăria e numai a reclamelor și a deposilelor dc benzină, „Conoro”, „Vulturul alb”.
Garden-City din Cansas e o grădină de grâu: florile nu par să-și poată avea aici lăcașul favorit De alminterea aici primăvara întârzie. Binecuvântatul colț de iarbă nouă nu se vede încă nicăiri pe pământul brun ca lâna. Sămănă-tura de toamnă pare a nu fi obișnuită. Abia s’au deschis câteva brazde de arătură. Dar pluguri lăsate pe câmp arată fineța mașinilor întrebuințate. Coceni de porumb, în picioare sau în grămezi, putrezesc pe vechile postate. Vilele nu prea pătează întinderea; Obiceiul e să le ție în țarc. Lipsa pomilor crește impresia de fertilă pustietate. Fermele sânt mici grupe de cărămidă sure cu morișca puțului ar-tesian și turnul de tinichea al petroliului. In jurul lor se face atâta umbră câtă trebuie.
Dar sânt și dealuri de piatră, petece de mărăcini cari n’au fost niciodată tulburați de plug, lungi intercalări de pustiu.
Nume indiferente pănă la marele centru, cu mândru fronton de case roșii, de la Dodge City. Blocul de cărămidă e admirabil legat. Câte o biserică pentru grupuri risipite apare cu totul isolată în mijlocul stepei.
La gările următoare mari înjghebări de lemn arată de-positele de grâne: ale companiei Kansas, ale companiei
