orice alt oraș american depositara trecutului de nobil idea-" lism convins și luptător.
Iată într’un colț — ce colț îmbulzit de urâte clădiri noi, lipsite ue drept și lipsite de sens!—hala Independenței. Vechea clădire în același gust al secolului al XVIII-lea engles, al epocei georgiene, cu simpatica fațadă roșie-și sprintenul turnuleț. Aici adunarea Pennsylvaniei și-a ținut ședințele. Aici s’a format pe încetul, între represintanții vastei provincii, spiritul de independență, și era natural ca tot aici, în orașul de frățească și sentimentală numire greacă, să se adune și delegații tuturor alcătuirilor americane pentru a lua marea hotărâre. Ea n’a fost efectul u— nei mișcări de entusiasm. ca în decisiunile Adunării fran-cese din August 1789. Nu, ci îndelung, lună de lună, pană la acea glorioasă dată din 1776, s’au sfătuit între ei aceștî fermieri, acești oameni de diferite profesiuni, mai ales a-cești oameni de drept. Căci, dacă un conflict economic a fost la basa mișcării de separație, pentru. întruparea ei în-tr’o formulă „filosofii” ca Franklin și Jefferson și-au dat mâna cu acești jurisconsulți. Astfel s’a stabilit textul propunerii făcute, în scrisoarea lui lătăreață, de un deputat dintre cei mărunți pentru ca apoi să se poată slilisa de un Jefferson larga expunere pentru independență.
Se păstrează cu pietate câteva mobile și obiecte din acel timp; în fundul odăii steagurile de luptă sânt strânse în mănunchiu. In odaia din mijloc clopotul, vechiul clopot pennsylvanian, topit pentru Adunarea cea mică. In ziua aniversării lui Washington au încercat să deie glas aramei sparte și cârpite, dar sunetul n’a ieșit. El nu putea să iasă, atâta vreme cât așa de puține sânt urechile, xtenău- cite de zgomot și ne astupate la pornirile ideale, care să-I poată auzi. Când noua viață morală care se formează în această țara Va ajunge să câștige terenul, atunci din nou valurile chemării la altă fericire se vor răspândi asupra, țerii, și atunci pentru omenirea întreagă va porni de aiei din America alt vânt, fraged, Jnoitpr.
