Bogații Statelor Unite au dat științii un astfel de templu cum nu se mai poate găsi aiurea, pentru ca fnî lor să nu aibă brutalitatea muncitorului și racilele parvenitului. Protestanți, în această lume catolică, ei impun tradiția lor religioasă.
Copia Europei englese se vede în aierul de catedrale pe care-l au toate aceste imense clădiri. Fereștile ogivale scânteie de lumini ca la o liturghie de noapte. Portalek; de castele par să închidă războinici. Și e în adevăr în orice Universitate și învierșunarea luptei și sfințenia unei devotate rugăciuni.
Nu se putea stilul potrivit cu locul și cu vremea. Puternica, armonioasa zidire a Universității catolice Georgetown, în care nu cutezam să întru seara pentru conferința mea, așa de mult părea aceasta măreție arhitectonică superioară contingențelor noastre de studii și expuneri, răspunde la aceasta, Aici însă, la Princeton, au vrut autonomia colegiilor, despărțirea acțiunii grupelor de profesori. Un fel de State-Unite ale învățământului. Nu lipsește oare autoritatea necontestată a unuia singur, a unui adevărat rector? Nu ar fi necesară și o altă unitate de vederi decât aceia, poate luai mult exterioară, a unui crez religios? Dincolo, la catolici, „ordinea romană” moștenită de Roma pontificală, îndeplinește în mare parte aceste cerinți. Dacă aceasta lipsește, o Universitate riscă să fie pentru știință un fel de beguinage, fiecare locuitor al cetății studiilor având rosturile și răgazurile sale, și la „beguinage” este cel puțin biserica adunând, totdeauna la aceleași ceasuri, pentru aceiași rugăciune.
5. Boston și Harvard.
La Boston sântem îii vechea, în buna Americă. Nația s’a putut schimba, străinii (lin toate țerile, Evrei, Greci — cetesc la un restaurant popular: saxiaxripio'/ — și alții
