ege
în sensul lor adevărat, iar nu în sensul falș, obișnuit). După aceia va fi vorba de desvollarea Americei, și mulțf vor fi mirați când vor vedea că nu e o Americă, ci un șir de Americi, Căci între America de la început, aceia de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, America luptelor pentru libertate, a Republicei, și America mistică a lui Lincoln,. America muncitorească de ieri și America tuturora, care e America de acum, pănă la America socotită că nu mal trebuie să fie a tuturor, prin urmare America viitorului, sânt foarte mari deosebiri. Astfel, conferința a treia poate să fie cea mai mare și într’uu oarecare sens cea mai interesantă, După aceia voiu fi iarăși înpotriva opiniei publice, nu numai cea de la noi, unde s’a gândit și s’a scris mai puțin asupra Americei, dar în general și mai ales cea din cărțile francese, pe care publicul românesc le cetește mai mult. §i, între oamenii cari n’au înțeles America, în rândul întăiu sânt cei veniți din Franța, peptru că, între Franța, țară cu liniile cele mai simple, și America, în care liniile sânt așa de complicate încât nu le poți urmări, există deosebiri care fac că un American poate să petreacă foarte bine la Paris fără a înțelege Franța, iar Parisianul venit în America să nu poată înțelege nimic din America. Voiu fi acolo împotriva opiniei obișnuite că America este țara fabricilor. Eu nu m’am dus în' America să văd fabrici, și, dacă ar fi fost să fie acolo numai fabrici, m’aș fi întors cu primul vapor. Am și declarat sosind acolo: n’am venit să văd aici fabrici, ci suflete omenești. A fost chiar o mică discuție, asupra căreia îmi veți permiLe să trec, în presa americană, dacă am avut dreptate sau nu, și mulți au spus: arc dreptate când zice că sânt de văzut în Stale-Unite întăiu suflete omenești și pe urmă fabrici.
In contra părerii acesteia obișnuite, rcpresintală în rândul întăiu de Francesi, America are o literatură și are o artă. Și nu o literatură și o arlă împrumutate; nu, ci americane, de acolo. Ele s’au format încetul cu încetul
