originea acestor cJgoare, livezi și grădini, pe acestea nu le-au făcut în America zeii, ci le-au făcut oamenii. Ele sânt creațiuni omenești, resultatul irigațiilor și sobițelor de fieu așezate la rădăcina fiecărui portocal. Căci fiecare portocală venită din California este datorită și căldurii soarelui, dar și sobiței de mangal așezată lângă rădăcina copacului. Și florile frumoase care se vând pănă și în părțile de Nord ale Americei, omorând pe grădinarii din regiunile nordice, florile aduse din California cu trenuri speciale,, care sosesc cu precădere, sânt ieșite din truda omenea c~, Acolo avem a face, nu cu un dar_ al zeilor, ci cu resultatul unei munci omenești admirabile, care însă, în ce privește valoarea ei, în ce privește suferința pe care o provoacă, mulțămirile pe care le procură ca răsplată și suferințile, lipsa plăcerilor celor mai elementare, va fi judecată, când vom vorbi de locuitorii țerii, de grupele omenești adunate pentru o muncă solidară pe pământul american.
încep cu pădurea.
Pădurea americană ocupă o foarte largă parte din această țară-continent având 125 milioane de locuitori și încarc ar putea trăi cel puțin de zcs? ori pe atâta. Vastă țara, dar mai mică decât vecina ei, Canada. Prin numărul locuitorilor, prin -opera îndeplinită, prin valoarea cLvi-lisației creaLe aici, d^ sigur că Statele-Unite ale Americei-de-Nord întrec Canada. Canada însă are foarte multe în sușiri, pe care le vom mai vedea la rândul lor. Canada nu este o veche provincie englesă demodată, incapabilă ele a fi comparată cu spiritul fără păreche al Statelor-Unite-
Pădurea aceasta americană a fost foarte mare, când era neatinsă do oameni. Cei mai vechi locuitori ai țerii no considerau copacul, ca în Franța vechea populație galici, cu druizii în frunte, ca sacru; toLuși, dacă nu era copacul sacru, de sigur că în mintea Indienilor pădurea întreagă-avea un oarecare caracter sacru. Această se vede din cele
