E o coastă resistentă la acțiunea valurilor, o coastă neospitalieră, asămănătoare cu coasta adriatică a Italiei. Coasta^ Atlanticului este și mai puțin ospitalieră, o coastă seacă, fără frumuseță, pănă tocmai în Florida, și de aceia peninsula Floridei a căpătat o atât de mare importanță, încât mulți nu sdf mai duc în California, ci preferă Florida, — și au dreptate, pentru că aceia ce în California este sforțare omenească, în Florida vine de la bunătatea Iui Dumnezeu; dacă Spaiiiolii au .numit această provincie „Florida”, a fost pentru că au găsit acolo frumuseță tuturor florilor.
Coasta însă pe care am văzut-o mai bine a fost a Oceanului Pacific, pentru că de la San-Francisco pănă la granița Mexicului este un drum destul de lung, pe la Los-Angeles, San Diego, și pănă la Tijuana și Apele Calde, Aguas Calientes, străbătând mereu de-a lungul coastei Pacificului, și am putut să văd acest Ocean albicios, lăptos, lovind într’o coastă supărată, fără nimic din splendorile-Mediteranei sau ale Mării Adriatice, o coastă pustie în cea mai mare parte și foarte pietroasă. Companii cu foarte multe greutăți încearcă a crea orașe; fcumpără o bucată de pământ, fac un casinou foarte frumos, de și nu este încă nimeni, după aceia anunță foarte multe avantagii, dau pănjânt și pe gratis și așa mai prind pe câte unii, pentru ca, apoi, printr’o reclamă obsedantă, să dea suggestiir „Aici să vă opriți dacă voiți sănătaU.. . „Nicairi nu este atâta soare blând”. O persecuție a reclamei: ori se împușcă, trecătorul, ori cumpără un loc.
Astfel, America e o țară având trei Mări, dintre care niciuna nu e deosebit de frumoasă, afară de coasta Floridei, și de regiunea unde se yarsă Mississipi, la Noul Orleans.
Și ajung la sistemul râurilor.
Acum o sută de ani corăbiile aveau o trudă extraordinară ca să răsbată prin gura râului, prin noroiul cel mai urât și mai greu dș străoătut, oamenii fiind în continuă
