«de relativă frumuseță etnografică între Indieni. Se veștejesc foarte răpede; au copii mulți; trăiesc toți în aceiași -odaie unde, la mijloc, este războiul la care țese mamele, pe,când bărbatul, într’un colț, îndeplinește rosturi de meseriaș după datini foarte vechi. In acea casă se face toată îmbrăcămintea Indianului și Indfanei, o îmbrăcăminte care, supt foarte multe raporturi, a liniilor, a colorilor, este îmbrăcămintea milenară, preistorică a țeranului și mai ales a țerancei de la noi. Covorul indian este covorul nostru; se deosebește numai prin aceia că e mult ipai scump decât al nostru, fiind comercialisat de societăți foarte pricepute. Pentru prețul cu care la noi ai putea să ai o ladă de scoarțe, capeți acolo o bucățică de covor.
întrebarea, Care insistent se pune, este: de unde au a-•ceastă artă?
Aici este momentul când trebuie să răspund la această întrebare fundamentală, la care Americanii, foarte adese ori, dacă nu totdeauna, nu știu să dea niciun răspuns.
Sânt unii istorici și etnografi americani cari cred că Indienii au venit mai târziu prin Strâmtoarea de Behring, •care leagă America de Asia.
Când am întâlnit această părere, m’am bucurat foarte mult, nu fiindcă este adevărată, dar fiindcă ea sprijină un adevăr pe care sânii sigur că l-am găsit în alt domeniu.
Indianul e aborigen în America. In această privință nu poate fi niciun fel de îndoială. Nu umblă rasele cum le poartă istoricii din loc în loc, și cum le poartă mai ales filologii. Unde nu le poartă un filolog cu mijlocul de lo-comoțiune care-i este imaginațiaI Dacă-i convine istoricului, imediat și el mută o rasă peste mări și țeri, peste munți și pustiu după plac. E o foarte mare greșeală. Rasele nu se mută; mutarea unei rase este un lucru extrem de dificil. Indienii prin urmare sânt acasă la dânșii; dar arta Indienilor nu e de aici; ea este de aiurea.
Covorul nostru represintă gustul și tehnica celor mai