interesele lui erau în fîan6vra, la el acasă. Cam tot așa a fost și Gheorghe al IT-lea, dar Gheorghe al III-9ea; a fost un adevărat Engles, și a vrut Să guverneze imitând pe regele Franclei. Partidele englese pe vremea lui Gheorghe al III-lea, tories $ whigi (conserva-^ tori și liberali), pierduseră însemnătatea de odinioară; ele nu mai erau atât de diferențiate; se formase o siii-ură clasă politică;în care, dacă se păstrau două ramuri, era fiindcă nu încăpea toată lumea la guvern. Aceasta se întâmplă și în alte țeri, unde nu pot mânca toți în acelaș timp. In vremea aceasta deci, când era un rege care guverna, o clasă politică al dării scop era exploatarea cât mai deplină a tot ce se ținea de Anglia, acestora, coloniștilor diri Statele-Unite, li s’a impus, lor cari începuseră a se desvolta, a avea fabrici, organisații culturale importante, personalități de mâna îUtăiu, cum au fost Franklin, Washington, Jeffetson, Hamilton, li s’a impus să țiUă la disposiția fabricilor din Anglia materia primă .și să cumpere, în același timp — vedeți ce rol degradant!— produsele fabricilor din Anglia. Aceasta, pentru o pârte din populația americană era O imposibilitate.
Când a izbucnit revoluția, a fost pentru Un lucru de nimic. Americanii, încă d’inafntO; formaseră o Convențiune, o Adunare pentru a se împotrivi unor ahumite cereri din Londra, așa încât Adunarea din 1776 nu este cea d’intăiu, ici a fost pregătită de altele cu scopuri economice.
Revolta a izbucnit din Urrilătorul motiv: fabricanții de oeaiu din Indii se simțiau nedreptățiți de la o bucată dte vreme! erau pe cale de a da faliment. Guvernul engles a vrut să li acorde anumite avantagii și între acestea a fost acela de a vinde direct ceaiul în Statele-Unite, în loc să se vândă, ca înainte, printr’un intermediar engles. Intermediarul engles avea asociații săi în Statele-Unite, și atunci, prin măsura guvernului engles, a fost lovit și En-gleSul din Londra și asociații lui din America. Deci n’a Jost o revoluție spontană.
