atrag și smulg admirația. Toate materialele au fost întrebuințate: acele mărgele în toate colorile curcubeului, sfărâmăturile scoicilor în care se răsfrâng toate nuanțele, fragmentele de pirite cu străluciri de pietre scumpe, care dau ochi figurilor de animale și smălțează hainele de paradă ale ostașilor alabastrul din care se desfac reliefuri de o nesfârșită varietate, bulbucături brobonate, pielea de animal, une ori prefăcută într’o peliță albă de o fineță neatinsă, olăria de toate formele, pănă la gâturile lungi ale marilor vase rituale.
Principiile acestei arte care se întinde de la ghețurile Nordului pănă la căldurile tropicale din Mexic și Guatemala, pănă la văile înalte ale Perului, sânt deosebite. Unele aparțin direcției lineare, abstracte, stilisate, geometrice, pe care așa de bine o cunoaștem și de la noi. Astfel desemnurile, de o rară delicateță, de pe cojoacele canadiene, asămănătoare cu acelea din Siberia și din toată partea corespunzătoare a Europei. Astfel cămășile de lână de capră ale Indienilor din Alaska, în care se preface în linii frunza, dar lângă dânsa ochiul omenesc, în mai multe expresii, figura însăși cu amândoi ochii, cu nasul lățit și gura rânjită, liniile analoge de pe cutare vas din Perul „preistoric”, având în gurguie reprodusă figura omenească abia schimbată de stilisare. Astfel în minunatele oale din Chihuahua, în același Mexic, cu amestecul de romburi, de rotunduri punctate, de melci învârtiți, de figuri umane supuse aceleiași operații de reducere lineară ca la locuitorii asprei Alasce.
Alte oră însă realitatea caricaturală apare în locul acestei reduceri la abstractul geometric. Oameni în atitudini crispate, jimbate, cinchile sânt amestecați cu păsări, cu dobitoace, neexistente, ca în vasul din Honduras (Yascaran), ori în cele găsite la San Salvador.
O a treia categorie presintă, ca în unele desemnuri din cavernele franco-hispanice, pe lângă ornamentul geometric animale, cerbi (în Noul Mexic), în al căror corp întră
