în trei volume, se Vede că nu a fost subiect contimporan care sM nu-l fi interesat Nicăiri nu face teorii prea înalte, nu se înfundă în filosofic; doctrinele acestea nu l-au atras. A venit Ia Paris, a văzut Revoluția francesă, nemilos de abstractă, incisivă, tăind tot ce întâlnește în cale' întocmai ca și compatriotul lui, Governor Morris, care a stal mai multă vreme acolo și a fost și represintantul oficial al Statelor-Unite, pe vremea când era. o chestiune de împrumut.
Memoriile lui Morris au fost tipărite, — există și o traducere francesă— și mentalitatea lui este absolut mentalitatea lui Franklin. Deci o singură mentalitate americană, mentalitate liberală. Egalitară? Știu~eu? Nu prea. In acea vreme, între negustorul american -și industriașul american era o deosebire, și tot așa era o deosebire întră industriașul american și simplul meșter. Doamna Trolope, Englesă, care a fost în Statele-Unite la începutul secolului al XlX-lea, spune că, la o petrecere, n’a văzut anumite persoane care i s’au părut foarte importante. întrebând de ce nu sânt, i s’a spus: „da, într’adevăr, sânt oameni fcarte bogați, dar, vedeți, nu sânt negustori, ci numai industriași sau meșteri Și prin urmare au pot fi invitați în societate”.
Prin urmare liberalism da, egalitarism nu. Nici acum,. Este numai o aparență pentru JEuropenî. Fiecare după munca lui, dacă vreți, dar fiecare lâ aceiași masă, aceasta în unele părți ale Europei se găsește, în unele ferme olandese de exemplu; în America însă, nu.
Franklin a arătat totdeauna o mare curiositate științifică, o curiositate aproape copilărească,. atât de puternică, încât a ajuns la cele mai importante descope- -riri. El n’a urmat nicio școală, și totușr a fost unul dintre cei d^intăiu alcătuitori de școli, precum fusese și Unul dintre cei d’intâiu creatori de norme edilitare și -unul dintre primii gazetari, ba chiar unul dintre cei mai buni tipografi din vremea lui; la început muncitor, patron
