Acum, când un popor vrea neapărat să aibă o literatură și o artă într’o anume vreme, el poate presinta un număr oarecare de nume fără niciun fel de valoare deosebită. Nu e vorba însă de ce se. poate presinta astfel, ci de ce a rămas în desvoltarea civilisației umane. Pentru epoca aceasta, dacă s’ar întreba cineva care nu e American, ar fi foarte împiedecat să spuie un nume. E doar vremea când se creiază societatea, când se întemeiază Statul, când luptă spiritul lui Jefferson cu al celorlalți^ când industria începătoare este în războiu du viața de îermă, alt fel dc. traiu și de concepție a vieții. Pe o vreme turburată, Constituția trebuia să se schimbe; erau chiar unii cari voiau să o răstoarne cu desăvârșire. Atenția Americei era, apoi, îndreptată asupra Europei, din causa lui Napoleon, de la care a avut America Louisiana. O adevărată literatură pe vremea aceasta nu o găsim, esceptând pamfletul politic. De sigur ar fi interesant să se caute acelea care au o valoare literară, căci foarte adese ori pamfletul are valoare literară. Oriunde se pune suflet omenesc mult, ori cugetare, ori pasiune, valoarea literară vine de la sine. In gazetele care presintă procese criminale, se întâmplă să se afle unele admirabile scrisori de femei care se înfățișează juraților. Acum în urmă, în Franța, s’a tipărit o culegere de scrisori de femei din toate timpurile, femei care au făcut literatură și femei cărora prin cap nu li-a trecut să facă literatură, și colecția e totuși foarte interesantă.
In ce privește arta, pe vremea aceia ea caută să întrupeze anumite direcții religioase. Ca și în Germania, unde, pe la 1820, a fost un curent religios, mistic, înfățișând figuri diafane, senine, gesturi sacramentale, cu un fel de simplicitate impunătoare ‘în figuri, în mișcări a personagiilor sfinte; școala lui Cornelius și Overbeck.
Ceva corespunzător cu această școală, care nu se întâlnește în Franța decât într’o formă mult mai colorată, în pictura lui David, mai mult eroic- și une ori prinzând realități
