Această pagină a fost verificată
Șapte conferinţe
numai puține versuri, pentru ca mai târziu să se revie cu toată opera.
Ca să se vadă, cum, alături de poesia zgomotului fabricelor, se putea face și poesia timidității în America, iată câteva bucăți scurte ale Emiliei Dickinson:
Murit-am pentru frumuseță,
Și-abia eram în groapă,
Când lângă mine-au așezat
Un mort pentru-adevăr.
Și-abia eram în groapă,
Când lângă mine-au așezat
Un mort pentru-adevăr.
De ce-am murit? m’a întrebat. —
Răspuns-am: „Pentru frumuseță”.
— Fiind mort pentru adevăr,
Sântem ca frați, acuma.
Răspuns-am: „Pentru frumuseță”.
— Fiind mort pentru adevăr,
Sântem ca frați, acuma.
Și astfel am vorbit ca doi
Amici găsiți în noapte,
Pănă ce mușchiul ni-a cuprins
Și numele pe piatră.
Amici găsiți în noapte,
Pănă ce mușchiul ni-a cuprins
Și numele pe piatră.
Sau:
O bâzâire de albine
A pus o vrajă’n mine…
De-ați vrea să știți cuvântul
Mai bine vreau mormântul,
Decât să-l spun.
A pus o vrajă’n mine…
De-ați vrea să știți cuvântul
Mai bine vreau mormântul,
Decât să-l spun.
Amurgul cel împurpurat
Voința ’ntreagă mi-a luat.
O, nu glumiți, răuvoitori,
Căci Domnul e stăpânitor.
S’o știți!
Voința ’ntreagă mi-a luat.
O, nu glumiți, răuvoitori,
Căci Domnul e stăpânitor.
S’o știți!
Și zorile ce s’au ivit
Pare că m’au înebunit.
Pare că m’au înebunit.
262
