pierd vremea degeaba. Unii dintre dânșii, poate când vor ajunge la vrâsta de patru sute de ani vor putea fi primiți în America, dar înainte de a-această respectabilă vrâstă hotărât că nu. Fiindcă, precum spuneam, în Amerțca nu sânt primiți mai mult decât d anumită cifră pe an, și, cedata împlinita cifra, nu mai întră nimeni.
Știu foarte bine că sânt și mijloace de a scăpa con-tingentării americane. Măsurile restrictive nu există în Canada și nu există în Mexic, cele două țeri vecine, la Nord și la Sud, „cu Ștatele-Unite. Și, atunci, unii Români fac așa: iau pașaport pentru Canada, și încearcă să se strecoare de aici în Statele-Unite, ori iau pașaport pentru Mexic, de unde caută să pătrundă prin granița de Sud în Statele-Unite. Insă în niciun cas procedeul nu este recomandabil. Nu, din punct de vedere moral: Americanii nu vor mai mulți Români decât atâta, și atunci de ce să se îndese în locul unde nu-i poftește nimeni? Din fericire, această interzicere nu este numai pentru noi, ci pentru toate națiile. Americanii vreau să creeze o societate unitară, și atunci emigranții noi îi supără. Dacă, din punct de vedere american, este bine sau ba, altă chestiune. Americanii stabiliți, aceia nu se înmulțesc. De la prima generație ei mărgenesc numărul copiilor. In a doua nu-i au aproape de loc. Și atunci se poate întâmpla Ca previsiunile făcute, cu o mare seninătate de conștiință, de un sociolog american să se realiseze, să vie, adecă, o vreme când Aframericanii se vor confunda cu rasa albă, și va fi o singură rasă. Dar se poate întâmpla ca acea rasă să nu fie tocmai albă, ci de un negru foarte pronunțat, cu toate instinctele care se pol ascunde supt această rasă neagră.
In general, orice clasă superioară care margenește numărul nașterilor, de chide drumul pentru o plasă inferioară care-i ia locul. E bine să o știe și societatea românească, de exemplu cea din Banat, unde mărgeniiea naște-orilor este scandaloasă și criminală; sânt case cu un singur
