trebuiau să și-o facă ei acolo. De aceia, sânt rari oamenii de rău gust, ca mine, cari, venind în America, declară de la început că nu vreau să vadă fabrici, care sânt o ispravă americană de care cei de acolo sânt foarte mândri. Dar eu n’am vrut .să văd fabricile fiindcă sânt locuri de chin omenesc acele minunate usine. Dar Americanii apasă, înainte de toate, pe importanța usinelor și se mândresc cu „Napoleonii” industriei lor. Cum ceilalți au Napoleoni cuceritori, ei au Napoleoni constructori și producători.
Prin urmare, America nu poate să aibă rostul istoric pe care îl are Anglia. In America, orice lucru se simte că este nou, cu toate că l-ar dori "sprijinit pe ceva vechiu. Dar ei sânt creatori de biserici gotice, de Universități în același stil gotic, imitatori ai tuturor literaturilor europene, importatori de profesori din Europa., pe cari îi țin în condiții strălucite trei luni de zile în Universitățile lor, și-i trimit acasă plini de bani,— daf trebuie să stea la ei trei luni. In această viață americană, plină de ispravă, isprava este de ieri și ei se mândresc cu ceia ce ea poate să deie pentru onoarea și gloria lor.
Când se gândește cineva la ce au găsit, la ce primejdii au întâlnit, la câte greutăți au trebuit să învingă, se poate zice că Americanii au organisat în câteva veacuri ceia ce Europa a făcut în milenii. Și e firesc, atunci, să se vadă pro-visoriul, înseilatul. Deocamdată orașele lor sânt grupe de case; oameni bogați cumpără cartiere întregi pentru a le distruge. Un cartier frumos din New-York este condamnat la moarte pentru că Rockefeller vrea să facă acolo o grădină. Și toate se fac în câteva luni de zile.
Catedrala de la Pittsburg urmează să aibă treizeci, patruzeci dn rânduri. întrebam dacă pănă la toamnă, o să fie gata. Mi s’a spus: nu, în primăvară chiar.
In cutare alt oraș s’a făcut o splendidă bibliotecă. In față e o piață, care represintă sume enorme, pentru case ex-propiate. In fund, Museul Rodin, dar, pentru Că alături e o mare fabrică, stricând perspectiva Museului, donatorii
