este și un alt element foarte interesant: publicul participă, foarte vioiu la ceia- ce i se spune: întinde mânile, face semne din cap. Ori unul, pentru că n’aude, fiind prea în. fund, vine le d-ta și-ți spune: „mai tare, eu nu aud; am plătit conferința, trebuie să o ascult”,
Acum vin la mijloacele de educație care nu fac parte din învățătura oficială sau din învățătura aceasta neoficială, prin conferințe și discursuri publice, despre chestiuni de interes științific, literar, artistic sau general.
Gazeta.
Ca formă, gazeta americană și cea englesă samănă. O formă indescifrabilă pentru noi. Trebuie un obiceiu special ca să-și găsească cineva în gazetă rubrica lui. Dar Englesul sau Americanul îl vezi că ia teancul de foi constituind un număr din New-York Times sau din Daily: News și-l vântură foarte răpede, știind că la pagina cutare, coloana cutare, găsește informația care îl interesează.
In presa englesă, însă, informația aceasta are totdeauna un caracter mult mai serios și, trebuie să o spunem, mult mai decent decâf în presa americană. Discuțiile de principii, articolele de fond., cum le numim noi, sânt mult mai numeroase. Numerele care ies/ Dumineca și care sânt consacrate chestiunilor literare sau artistice sânt făcute cu mult mai multă îngrijire decât la Americani. Gazeta ușoară, vie, nervoasă, care împroașcă spirit, aceia însă nu există, în afară de gazetele TÎe caricaturi sau consacrate humorului.
In America gazeta are alt caracter, de și ca formă, cum am spus, este întocmai ca acea din Anglia.
Orice naționalitate are gazeta ei. Și Românii din America au gazeta lor, foarte frumoasă și foarte bine redactată. In celelalte gazete americane, este foarte greu să se strecoare un articol care să privească o problemă curentă. Articolele nu sânt iscălite. Fabrică cineva un articol și-l oferă, cum oferă și fotografii. Gazeta americană
