fransaise, s'a mai păstrat un timp, rămânând ca și această „republică france-să“ să fie înlăturată, rămânând numai el, „împăratul".
încă dela 1803, înainte de a accepta votul Senatului din noua Constituție pentru ca să binevoiască a fi împărat, Bonaparte propusese nenorocitului rege din Neapole o alianță, ocupase teritorii în Abruzzi, în Apu-lia, în părțile de Sud ale Italiei, și viitorul Napoleon luase și cele două porturi, la Marea Tireniană și Marea Adriatică, ale Italiei centrale, Civita Vecchia și Ancona, către Dalmația, pe care regimul nou o anexează.
In zădar intervine somația Țarului Alexandru care urmează pe tatăl său asasinat, și cererea imperială de „evacuare".
Dar, pe când războiul în Bavaria impunea acea pace din Pojon, un mare desastru maritim taie orice putință de a se încerca năvălirea în Anglia, la Trafalgar bătălia fiind câștigată de amiralul engles Nelson, care a și murit în cursul luptei. Pe continent însă sistemul rămâne, și
