12 PERICLE PAPAHAGI 142
Numele satului îi vine de la locuitorii săi veniți din regiunea Albaniei. Despre origina acestor Arbănași, lăsând la o parte părerile din domeniul închipuirilor și ținând seamă de realitatea lucrurilor, așa cum se înfățișează ei azi toată ziua, suntem înclinați a crede, după cum totul arată, că avem a face cu Români din Peninsula Balcanică, veniți de prin regiunea nordică a Epirului și anume, e vorba de așa zișii Vlahi, cum se numesc ei înșiși, Sărăcăciani cum le zic Aromânii, și Cărăcăciani, cum li se mai zice de străini și care nu sunt altceva decât Aromâni grecisați și cărora li s-a zis Arbănași de Bulgari, după locul de unde au venit. Părerea exprimată de d-l Gheorghief (loc. cit. pag. 88), că Arbănașii ar face parte din Albanejii, cari prin secolul al XV-lea și al XVI-lea au populat Peninsula Balcanică, nu poate exclude afirmarea noastră de mai sus.
Intâiu : Sub expansiunea albanezească din acel timp au fost și mulți Aromâni, cum rezultă din Vlahii ajunși până în Pelopones și Creta și despre cari fostul profesor de la Universitatea din Iași, Ion D. Caragiani, vorbește pe larg și foarte documentat în opera sa foarte însemnată: «Studii istorice asupra Românilor din Peninsula Balcanică». Apoi trebuie ținut seamă, că Albanejii cari au populat Grecia sunt în adevăr Albaneji, după cum îi arată portul trac— fustanela —, adoptată și de neogreci precum și limba albaneză yorbită și astăzi, chiar în ju rul Atenei, pe când Arbănașii vorbesc grecește ca și Să răcăcianii, iar portul lor aduce deasemenea cu al acestora, un port care nu se deosebește aproape deloc de portul național aromânesc; totul ne face să credem, că sunt ciobani vlahi — sărăcăciani — , frați cu aceia cari și azi rătăcesc cu turmele lor prin Serbia și Bulgaria, Bosnia și Herțegovina» alături de păstorii Aromâni. Avem a face cu o expansiune păstorească, datorită pe deoparte obiceiului, pe de alta îndrăznelei cu care sunt înzestrate în genere populațiile păstorești și în deosebi Aromânii. Clintiți din locurile lor de cine știe ce nemulțumiri sau primejdii, ori atrași de niscai foloase mari, pe cari nu le puteau avea în locurile natale, vor fi pornit în masă cu tot avutul lor, ca să se așeze aci. Nu altfel s-a întâmplat cu Aromânii Grămusteni de prin Rodopi, așezați azi prin Răzloc, prin Giumaia și aiurea, sau rătăcind fără locuințe stabile, ori cu Aromânii Avdeliați din Călivele Badralexi, din Xirolivad, etc. sau cu cei din Puroi și din alte regiuni ale Macedoniei. Mutările acestea nu sunt greoaie pentru Aromâni și nici regrete prea mari nu lasă pentru locașurile părăsite, când ele, după expresiunea
www.digibuc.ro
