Această pagină nu a fost verificată
Imensa mare-albastră sub cerul clar așterne
Pustiurĭ neclintite, singurătățĭ eterne —
Și apa străvezie la orizont a'ncins
Mîhnitul soare roșu ca pe-un cârbune-aprins.
Spre larg pornește-o luntre... De focu 'namorăreĭ
Doĭ tinerĭ vor să-șĭ lese la voia întîmplăreĭ
Norocul de-a fi sîngurĭ... Lopețele 'ncet sună
Pe marea luminată de-argintul stins de lună.
