Pagină:Profile literare.djvu/153

Această pagină nu a fost verificată

155 Poetul însă s'arată adese ori lipsit de credință în femeie. Și par'că 1-al ghici că în adâncul sufletului avea scris fai- mosul cuvânt al luî Hamlet: ^Slăbi- ciune*!,... acesta este numele teu fe- meie»!.... Poemele: sirena* si «iVoc- turna» arată îndestul nestatornicia și amăgirea iubirel de femeie. Dar mal a- les această sarcastică strofă din poezia ^Somnulența» ce este admirabilă: Femeile și ele sunt lot așa frumoase Dar tot așa perfide ca 'a timpuri fabuloase, Candoarea și constanța.... un văl aeriform ! Surîsul lor adesea îl sorb în voluptate, Dar când încep a'ml spune de-amor, de-eternitate. Adorm și dorm dorm!.... Poate că tocmai acest scepticism ușor a scăpat inima poetului din adâncurile pasiunilor mari. Am spus-o și mal re- pet : Zamfîrescu nu e un filosof, un cu- getător. Un poet filosof chiar din acest scepticism ar fl putut să ne cânte sfâ- șierile inimel când e stăpânită de ne- credință. Genul fantastic al baladelor și legen- delor, Zamfirescu 1-a întrebuințat mult și adese-orl cu succes. Unele din ele