mai puțin sălbatic și brutal de cât strămoșii săi, cari rătăcesc și azi prin pădurile virgine ale Australiei?
Nu este lupta pentru viața de azi o crudă sfâșiere între om și om, ferocitatea lăcomiei celui tare alergând să distrugă pe cel slab?
De sigur, în viață întâlnim și oameni în care partea bestială abia se zărește, dar aceștia sunt așa de rari în cât ei adese-ori, ni se par ca niște ființe stranii, venite par'că dintr'o lume streină, ideală.
Zola a observat bestia omenească în toate manifestările ei anormale, cinice, maladive. El va servi celor mai mulți din fisiologii viitorului.
De aci însă nu se poate deduce că Zola nu este de loc psiholog. „La Faute de l'abbé Mouret”; „Le réve”; „Une page d'amour” și altele, conțin pagini admirabile de psihologie. „Le réve” mai ales, care a surprins pe cititorii maestrului, nu este de cât povestea unui suflet de fecioară bolnavă de extazuri mistice, de deliruri religioase, în al căror
