groaznic a te duce să stai cu oasele unor străbuni, dintre care unii sunt morți de mai bine de trei veacuri. Introcându-ne dela Escurial la ora patru, ne-am înapoiat la Palat, unde aflarăm trista veste a morții împăratului Frederick. Bineînțeles, toate petrecerile fură amânate, astfel în cât nu mai luarăm parte la un „garden-party” dat de ducesa de Alba. Aceasta e fiica oaspeților noștri de acum câteva zile, ducele și ducesa de Fernan-Nunez. S’a căsătorit cu ducele de Alba și locuesc un minunat palat. N’am putut să luăm parte nici la prânzurile ministrului Rusiei, date în onoarea ducesei, și astfel ajungem până la ziua de Sâmbătă, care a fost petrecută liniștit.
Am vizitat Palatul dela Aranjuez, o locuință încântătoare cu un parc frumos și drumuri umbroase, lungi de mai mulți kilometri.
Palatul a fost zidit de Carol al III-lea al Spaniei și e o prea frumoasă clădire cu toate că nu mai stă nimeni înăuntru. După ce vizitarăm întreg palatul am dejunat sub bătrânii paltini aproape de care curgea râul. După aceea, făcurăm o lungă plimbare în trăsura cu patru poney, mânată de infanta Isabela, dealungul frumoaselor drumuri din parc. Am văzut toți caii și mânjii pe cari îi țin acolo. Sunt cu totul vreo patru sute. E și un micuț măgăruș adus din Africa; nu-i mai mare decât ogarul nostru „Sandy” și Regina îl poate duce de colo, colo în brațe. Mai era și un prea frumușel poney negru. Mi se pare că Ducesei, i-ar plăcea foarte mult să aibă o astfel de pereche. Cei mai buni vin din Navarra. Am căutat s’o conving că dacă cumpără poney, trebue să ia și un ham adevărat spaniol pentru câteși patru și atunci ai putea învăța să mâi patru
