Cu plecarea din Malla, începu în viața noastră, o nouă fază. Treptat, treptat, ne făceam mai mari și grădina raiului se ștergea cu încetul, rămânând în urmă; iar cei ce purtau în acea vreme, sarcina educației noastre, avură darul să arunce oarecare umbră peste ultimii ani ai vieții noastre de-acasă.
Mi-am luat însărcinarea destul de grea, de a fi în aceste pagini cât se poate de dreaptă și de a încerca să privesc orice lucru din toate punctele de vedere. Vreau să împiedic ca orice patimă și orice învrăjbire să intre în povestirea faptelor, și pentru a nu fi judecată, vreau să judec totul cu cea mai desăvârșită nepărtinire; dar mai presus decât orice, trebue să păstrez neștirbit adevărul.
Ași dori să nu vorbesc rău de nimeni, dar sunt două ființe cari, în timpul șederii noastre la Coburg, au jucat în viața noastră un rol nu prea fericit; aceștia sunt doctorul X. preceptorul lui Alfred și „Fräulein”, guvernanta noastră.
Amândoi se bucurau de mare înrâurire în casă, mai ales pentrucă în acea vreme, având de urmat studiile mai cu temeiu, eram adesea despărțite de părinți și lăsate în grija lor. Nu mai aveam locuință de țară în Anglia, deoarece se renunțase la Eastwell și de atunci,