inaugurare de monument, la o sfințire de biserică, la o depunere de jurământ, la o prăznuire istorică etc.
Suveranul Și-o trece în „memento" zilnic și face tot ce-I stă în putință pentru ca să răspundă chemării. E soare dogoritor sau ploaie, e aproape sau departe, nu-L interesează. E țara Lui și norodul Îl așteaptă. Cu o suită restrânsă și cu un ceremonial simplu, M. S. Regele pornește la drum dintr’un capăt la altul al tării.
Cetim în această prodigioasă dărnicie de atenție regească, pilda vie pe care o oferă Augustului Său Fiu Moștenitor de Tron, nelipsit dela solemnitățile patronate de Suveran.
Îi place nespus de mult să se găsească între copii, între străjeri. Vorba lor cu stângăcie de gesturi Îl amuză. Copiii prind însă repede curaj, căci Regele Pedagog știe să se coboare până la ei, încurajându-i și câștigându-i.
Odată, la Araci, vizitând realizările străjerești din acest sat ardelean, Majestatea Șa Regele se opri lângă o căsuță în poarta căreia, o fetiță se ițea să-L vadă mai bine.
O mângâie pe fată și o întrebă cum o chiamă.
Fetita rosti repede numele și după ce Suveranul se depărtă câțiva pași isbucni în plâns.
— Dece plângi? o întrebăm noi.
— Am vorbit cu Regele, putu să răspundă printre sughițuri fetita. Era exteriorizarea celei mai nețărmurite fericiri.
