înconjoare strejuru. După ce l‑au înconjurat de două trei ori, părintele sau bătrânul casei zice câteva cuvinte prin care se invoacă binecuvântarea lui Dumnezeu pentru sănătatea celor din casă și recolta de afară, chemând, în acelaș timp, și pe Dumnezeu la cină: «Doamni vin si ținǫm». Imediat după aceasta intră în casă, pun mai întâiu bǫdnicu în vatră, ca să ardă câte puțin, observând ca cenușa să nu se răspândească, pentrucă ea este bună de pus la rădăcina pomilor roditori, ca să dea plod din belșug, apoi pun masa jos și se așează ca să mănânce. Inainte de a începe, mama împarte turta în atâtea porțiuni, câți inși sunt în casă, neuitând, în acelaș timp, să facă parte și pentru acei cari lipsesc din casă. Copiii, cum pun mâna pe turtă, imediat o frâng în bucățele, ca să caute banul de argint. Acela care l‑a găsit, este om norocos. Apoi, tot mama mai dă la fiecare câte un cățel de usturoiu pe care îl mănâncă la moment, pentru ca să fie sănătoși în cursul anului. După aceasta se pun și cinează. După cină, tot ceeace a rămas din turtă se dă la vite, căci le apără de boale. De boale pot fi vindecați și copiii, dacă mănâncă dintr’o smochină pe care mama, în această seară, izbutește să o pună sub masă, fără a fi văzută de cineva. Bǫdnicu are așà de mare însemnătate la Meglenoromâni încât în multe părți (Birislav), ajunul Crăciunului se numește bǫdnic.
Obiceiul acesta lipsește la cei mai mulți Aromâni și el nu se regăsește decât numai la Bulgari, de unde, probabil, l’au împrumutat Meglenoromânii. In regiunea din Küstendil, Bulgarii obinșuesc să facă în seara ajunului de Crăciun foc mare în vatră, în care pun o buturugă mare numită prekladnik. Cum au adus buturuga acasă, cel mai în vârstă, o duce la vatră spunând mai întâiu câteva cuvinte, prin care se invoacă binecuvântarea lui Dumnezeu. In această seară se pune pe masă o turtă mare pe care Bulgarii din Küstendil o numesc bădnik. Turta pe care Bulgarii din toată Bulgaria, Tracia și Macedonia o fac în această seară, poartă diferite numiri: vetšernik, oralnik (turtă pentru plugari), oftšarnik (pentru păstori), pogatša, etc. In aceste turte se pune un ban de argint (ca la Meglenoromâni), ca să aducă bogăție în casă, iar pe deasupra un spic de grâu, pentru recoltă bogată, o mică așchie din plugul de arat, pentru vreme bună la arat, etc. Inainte de a se așezà la masă, cel mai bătrân din casă ridică masa cu toate mâncările și cu turta pusă pe ea, o pune pe cap, după aceea încunjură casa de trei ori; tot așà face împrejurul staulului de vite și împrejurul stupului. La urmă de tot, îngenunchind cu masa pe cap, zice cu glas tare: «vino Doamne să cinăm», după care apoi toți se așează la masă. De sigur că acest obiceiu cu turta variază după regiuni. Unii nu fac înconjurul casei, ci numai trei mătănii, chemând pe fecioara Maria la masă. Lucru caracteristic este, că aproape mai la toți Bulgarii, în această seară, nu lipsește usturoiul de la masă. Inainte de a începe să mănânce, fiecare ia mai mulți căței de usturoiu, îi freacă bine în palmă, ca să nu fie atinși de nici un rău, după aceea mănâncă fiecare din usturoiu cât poate mai mult, ca să fie sănătoși în cursul anului.
