fetele își iau pe umeri sarcinile de uscături și întreg cortegiul pleacă spre casa mirelui în detunături de pușcă și în cântece.
Când ajung acasă, descarcă sarcinele și fac din toate o grămadă de lemne, destinate pentru coacerea pâinii, pentru frigerea cărnurilor de nuntă și pentru încălzirea casei, fiindcă la Fârșeroți nunțile se fac toamna, când începe să fie răcoare.[1]
Tot miercuri se râjnește la Meglenoromâni grâul din care se face «bulgur» (turc.). După amiazi, mama mirelui se culcă pe o velință, iar celelalte femei adunate împrejurul ei, o leagănă cântându‑i:
Târno li târno
Biserno zârno;
Loza se vie
Ocolo grada, etc., etc.
La Liumnița nunta începe joi. De pe la prânz se adună la casa mirelui toate rudele și prietenii lui, aducând câte un plocon, care constă dintr’un ciur cu grâu și o oală de vin. Cei mai mulți amestecă în grâul adus și castane. Inainte de sosirea acestora, o fată cu un băiat de vârstă mijlocie și amândoi având părinți, se apucă să facă o cunună de cireș pe care, după ce au terminat‑o, o pun pe breag, un fel de mindir. In timpul acesta câteva femei și fete strânse în casă, fac buchete de flori, iar o nevastă de curând măritată ai cărei părinți sunt în vieață, împletește pe cununa de cireș flori, pe când celelalte femei și fete care fac buchete, cântă cântecul bulgăresc de mai sus:
In momentul când acestea sunt ocupate cu facerea buchetelor, vin și rudele cu ciururile de grâu și, cum intră în casă, le varsă la pământ. Băieții se reped care mai de care mai repede să strângă castanele, iară grâul adunat se încarcă în două «tară» (sarcini) și se duce la moară. La moară pornesc toți din casă: bărbați, femei, copii etc., totuș femeile, nevestele tinere și fetele merg numai până la marginea cătunului și se întorc în cântece la casa mirelui. Cum ajung acasă, câteva fete tinere pregătesc pucrovu, așternutul mirelui, în care se culcă mama și surorile lui, dacă are. După ce se culcă, celelalte femei și fete tăbărăsc asupra lor și le «tăltšos» adică le bat, până când li se așează oasele la loc. După ce le‑au bătut bine, învârtesc o horă împrejurul lor și joacă timp de un ceas. Apoi se scoală mama și surorile copilașului, pun masa ca să mănânce și după ce au mâncat cu toții bine, pleacă fiecare pe acasă.
In Huma, în ziua de joi, mama mirelui gătește de cu vreme bucate bune și, înainte de prânz, pleacă de acasă ducând cu ea și mâncarea gătită; apoi se duce la mireasă, ca să o invite pentru duminecă, când se va face cununia. Cum ajung acolo, ea este foarte bine primită de către mama miresei. După ce intră în casă și termină de glumit, iată că vine
- ↑ D. Cosmulei, Datine, credințe și superstiții aromânești, p. 35.
