Planina, eine senkrechte Mauer, emporragt; er endigt am hübsch geschnittenen Pajak. Dieser Gebirgszug umfasst von N. und O. das interessante Ländchen Moglena (man sagt auch Meglinó, türk. Karadžova) das im S. durch eine Hügelkette gegen die Küstenebene abgegrenzt ist. Moglena, ehemals ein gefährlicher Schlupfwinkel für Strassenräuber und Wegelagerer, war noch vor 20 Jahren ebenso wie die Dibra völlig unbekannt und unzugänglich. In 54 Dörfern wohnen hier Bulgaren, Makedo‑Rumunen und Türken, sämmtlich grösstenteils fanatische Mahommedaner. Die Fruchtbarkeit des Bodens ist ganz ausserordentlich; viele Äcker geben drei Ernten im Jahre. Zur landschaftlichen Anmuth gesellt sich eine angenehme frische Gebirgsluft. Die zahllosen Wasseradern bilden einen Bachfächer, welcher sich zur Moglenica einigt, die in den Koludej mündet».
Trecând acum la locuințele Românilor, vom vedeà, mai întâiu, că ele se reduc la un orășel și zece comune. Dintre acestea, numai orășelul Nânta se află așezat în a doua porțiune a câmpiei Caragiova, la poalele muntelui Zǫna, precum și comunele amintite mai sus: Lugunța și Birislac, așezate una lângă alta, la extremitatea ei nordică. Toate celelalte comune cu locuitori români, cum sunt: Huma, Oșani, Liumnița, Cupa, Țârnareca, precum și cele trei comune cu locuitori români bulgarizați: Barovița, Coinsco și Sirminina se găsesc, după cum vom vedeà la descriere fiecărei comuni în parte, în părțile muntoase din spre răsărit, în afară de ținutul Meglenului sau al Caragiovei, înțeles în limitele fixate mai sus[1].
Din această situație a comunelor românești, rezultă că majoritatea Românilor nu se găsește în ținutul Meglenului. Cu toate acestea, noi trebuie să ținem la denumirea de Meglenoromân, ca una care pare mai pregnantă și chiar mai potrivită pentru deosebirea lor de ceilalți Români din Peninsula Balcanică. In afară de aceasta, întrucât centrul lor Nânta se află situat în Meglen, ar trebui să admitem că, înainte de așezarea Românilor în celelalte sate, mulți dintr’înșii vor fi fost grupați, în apropierea Nântei, mai la Sud, și chiar în Caragiova bulgărească. Numai mai târziu, nevoiți fiind de prigonirile coloniștilor Turci, ei își vor fi mutat locuințele în munți, acolo unde îi găsim astăzi și unde se simțiau mai la adăpost.
***
Cel dintâiu dintre etnografii popoarelor balcanice care a scris, în treacăt, asupra ținutului Meglen, vorbindu‑ne și despre Românii din acest ținut, este scriitorul grec B. Nicolaides, în lucrarea sa Les Turcs
- ↑ A. Tošev, într’o descriere a districtului Ghergheli, publicată în Periodičesko Spisanie (anul VII, 1890, p. 754), între comunele românești «vlaški sela» trece și comunele bulgărești Leskovo și Tușin. Cea dintâiu, Leascova, a fost odată comună românească. Astăzi locuitorii ei sunt bulgarizați peste tot. Cea din urmă, este comună curat bulgărească și trecerea ei printre comunele românești dovedește că autorul a scris despre comunele românești numai din auzite (cf. Archiv für slavische Philologie, XV, p. 94).
