obișnuită; dar (даръ), dacor. id.; dira (*дира? cf. bg. dyrja, sârb dira), dacor. dâră; drum (дроумъ), dacor. id.; dumbrǫvi (дѫбрава), dacor. dumbravă; duovnic (доухoвникъ), dacor. duhovnic; gad (гадъ), dacor. gadină (< гадина). Amândouă formele pot să derive din limba bulgară în care avem gad și gadina; gănsac (*гѫсакъ cf. sârb. gusak), dacor. gânsac și gâscan; gârbov (гръбовъ), dacor. gârbov; glas (гласъ), dacor. id.; gleznă (глезьна), dacor. id.; gloabà (глоба) «amendă», dacor. id.; grădiști (градиште), dacor. grădiște; grămadă (грамада), dacor. id.; gǫscă (гѫска), dacor. gâscă; grăbăes (грабити), dacor. grăbesc; Forma mgel. poate să derive și direct din bg. grabam «răpesc». Ințelesul din dialectul dacor. se apropie mai mult de înțelesul cuvântului sârbesc: Nema devojke y tselom selu, koja se nebi grabila, da do Tsvetka igra u kolu «nu‑i fată în tot satul, care să nu se fi grăbit, ca să joace lângă Tsvetko la horă»; greblă (гребло), dacor. id.; i̯asli (иасли), dacor. iesle; i̯ăves (иавити), dacor. ivesc; itru (*хꙑтръ), dacor. hâtru; jir (жиръ) dacor. id.; lariță (bg. ralitsa «Pflugsterz»), dacor. raliță; leac (лѣкъ), dacor. id.; leasă (лѣсъ), dacor. id.; lobudă (лобода), dacor, lobodă; l’ut (люутъ), dacor. iute. Forma megl. poate să fie și un împrumut mai nou din limba bulgară, ca și derivatul l’utiță «șarpe veninos» bg. ljotitsa id.; mai ales că cuvântul dacor. derivă din forma adverbială (люутѣ loc. ca зълѣ, добрѣ cf. Leskien, Handbuch d. altbulg. Spr. 98); mart și marta (мартъ) luna Martie, dacor. Mart; maști (маштеха), dacor. maștehă, mașteră; matcă (*матка); mijǫs (мижати), «deschid ochii pe jumătate», dacor. mijì; mreajă (мрѣжа), dacor. id.; mǫncă (мѫка), dacor. muncă; mǫndru (мѫндръ) «cuminte, înțelept», dacor. mândru; mulitvă (молитва), dacor. molitvă; nărăntšǫs dau ordin poruncesc cf. dacor. porunccsc (< нарѫчати) bg. narătš[v]am, id.; năi̯mes (наимати), dacor. năimesc; nivol’ă (неволꙗ), dacor. nevoie; nusilă (носило), dacor. năsalie; opacu «pe dos, pe dindărăt, invers» (опакоу din care opačiti >), dacor. opăcì. In megl. cuvântul se poate să fie și din limba bulgară; păles (палити), dacor. pălesc; peaștiră (пештера), dacor. peșteră; perniță (bg. pernitsa), dacor. id., plas «bucată de lână scârmănată» (bg. plasa) dacor. plasă; plean (плѣнъ), dacor. id.; pleavă (плѣва), dacor. id.; plod (плодъ), dacor. id.; plusnes (плѣснѫти), dacor. pleznesc. Forma megl. poate derivà și din mbg. pluskam aor. plusnah id.; pod (подъ), dacor. id.; post (постъ), dacor. id.; popă (попъ), dacor. id.; pujar (пожаръ), dacor. id.; prășos (прашити), dacor. prășesc; prăjǫs (пражити), dacor. prăjesc; pra (u) (прахъ), dacor. praf; priblijini (прѣображение), dacor. preobrejenie «Schimbarea la față»; prii̯atil (приꙗтель), dacor. prieten. Forma dacor. arată schimbare de terminațiune; primeajdă (прѣмеждие), dacor. primejdie; primines (прѣменити), dacor. premenesc; prizăres (прѣзрѣти), dacor. prizăresc; înțelesul megl. este acelaș cu bulg. prizíram; prost (простъ), dacor. prost; pubărdes îmbrobodesc: Au flǫ mumă‑sa ăn tream pubărdită cu ună bul’că neagră «o găsì pe mamă‑sa în tindă îmbrobodită cu o năframă neagră» 8/91 (bg. podbraždam aor. podbradih «sich das Kinn unterbinden, im Kopftuch setzen» cf. Weigand, Jahresb. XV p. 168), dacor. îmbrobodesc; pucrov (покровъ), dacor, procov; pugatšă (*погача) dacor. pogatše; puives (ꙗвитй), dacor. ivesc; pul’ană (полꙗна), dacor. poiană; pruvules (провалити), dacor. prăvălesc; rai̯ (раи), dacor. id.; rod (родъ), dacor. id.; rudes (родити), dacor. rodesc; sădes (садити), și sădes (сѫдити), daocr. sădesc judec; șăngav (шѫга), dacor. șagă (< *șeagă < *șegă). Cuvântul megl. derivă dintr’o formă bulg. dialectală; sfărșǫs (съвръшити), dаcor. săvârșesc și sfârșesc; silă (сила), dacor. id.; sirac (bg. sirak), dacor. sărac; smintes (съмѫчти, съмѫтѫ), dacor. smintesc; snop (снопъ), dacor. id.; spuvides (ісповедати), dacor. spovedesc; străjǫs (стража), dacor. strajă, străjesc; taligă (талѣга), dacor. teleagă. Forma megl. este mai nouă din bg. taliga; țăpes (< ?) dacor. țip; timniță (тьмьница) dacor. temniță; trăi̯es (траити), dacor. trăiesc. Cuvântul meglenit și‑a păstrat înțelesul primitiv «rabd»; trăznes (трѣснѫти), dacor. trăznesc; trebui̯es (трѣбовати), dacor. trebuie; tǫrlă (търло) dacor. târlă; tucmes (тъкмо), dacor. tocmesc. In dial. megl. cuvântul are și înțelesul «mă logodesc», după bulg. tăkmja «eine Verlobung zustande bringen»; ubraz (образъ), dacor. obraz; uglindală (de la o formă dial. oglendalo cf. arom. grendă), dacor. oglindă (оглѫдати); ugor (огорѣти) dacor. ogor; upincă (опьнъкъ), dacor. opincă; utroavă (отрава), dacor. otravă; Forma megl. din bg. otrova; uvez (овѣсъ), dacor. ovăz; var (варъ), dacor. id.; veac (бѣкъ), dacor. id.; vearigà (вѣрига), dacor. verigă; vlădică (владикъ), dacor id.; vlaga (влага), dacor. id.; vratniță (вратница), dacoг. id.; vrău (бръхъ), dacor. vârf; vreami (врѣмѫ) dacor. vreme; vrednic (брѣдъ брѣденъ), dacor. vrednic; zăboves (забавити) dacor. zăboves; zid
Pagină:Theodor Capidan - Meglenoromânii, vol. I (Istoria și graiul lor).pdf/89
Această pagină nu a fost verificată
90
TH. CAPIDAN
