Această pagină nu a fost verificată
144
OTHELLO
DESDEMONA
— Dacă ți-i supără…
Prezența mea… (se retrage)
— Dacă ți-i supără…
Prezența mea… (se retrage)
LODOVICO
— Vezi ce soție-ascultătoare?
— Hai cheam-o, generale, înapoi.
— Vezi ce soție-ascultătoare?
— Hai cheam-o, generale, înapoi.
OTHELLO
Madam!
Madam!
DESDEMONA
Stăpâne?
Stăpâne?
OTHELLO (lui Lodovico)
— Ai ceva cu ea?
— Ai ceva cu ea?
LODOVICO
Eu nu…
Eu nu…
OTHELLO
— Atunci de ce să se întoarcă?…
Ori fiindcă știe pe-alții să-i întoarcă?
— Și mai ales să plângă… da, să miorlăie.
Ca ori și ce femeie-ascultătoare…
Așa de-ascultătoare… (Desdemonei) Nu mai plângi?
Dă-i drumul, hai… (lui Lodovico) In ce privește ordinul…
(Desdemonei)
— Ah lacrime vopsite cu boia!…
(lui Lodovico)
Mă cheamă la Veneția… (Desdemonei) Hai pleacă!
— Atunci de ce să se întoarcă?…
Ori fiindcă știe pe-alții să-i întoarcă?
— Și mai ales să plângă… da, să miorlăie.
Ca ori și ce femeie-ascultătoare…
Așa de-ascultătoare… (Desdemonei) Nu mai plângi?
Dă-i drumul, hai… (lui Lodovico) In ce privește ordinul…
(Desdemonei)
— Ah lacrime vopsite cu boia!…
(lui Lodovico)
Mă cheamă la Veneția… (Desdemonei) Hai pleacă!