Această pagină nu a fost verificată
(1. 1.) VENEȚIA. — O STRADA
Intră Roderigo și Iago
RODERIGO
Ei lasă! — Nu știi ce mult m’a durut
Ca tocmai Iago, omul căruia-am deschis
O viață ’ntreagă baerele pungei,
Să știe și să tacă…
Ei lasă! — Nu știi ce mult m’a durut
Ca tocmai Iago, omul căruia-am deschis
O viață ’ntreagă baerele pungei,
Să știe și să tacă…
IAGO
— Dar la naiba!
Pricepe-odată că habar n’aveam.
Iți jur!
— Dar la naiba!
Pricepe-odată că habar n’aveam.
Iți jur!
RODERIGO
— Și dacă, ah, nu mi-ai fi spus
Chiar tu cât îl urăști!
— Și dacă, ah, nu mi-ai fi spus
Chiar tu cât îl urăști!
IAGO
— Și nu-l urăsc?
Mă scoți din minți! — Trei nobili din cetate
— Și nu-l urăsc?
Mă scoți din minți! — Trei nobili din cetate