Această pagină nu a fost verificată
ACTUL III
89
DESDEMONA
De pildă azi la cină…
De pildă azi la cină…
OTHELLO
— Astă seară?
— Astă seară?
DESDEMONA
La prânz atuncea, mâne…
La prânz atuncea, mâne…
OTHELLO
— Nu-s acasă.
Iau masa în oraș cu ofițerii.
— Nu-s acasă.
Iau masa în oraș cu ofițerii.
DESDEMONA
Atuncea seara… Ori mai bine Marți…
La prânz… ori dacă vrei de dimineață…
Ori Miercuri… Insă nu și după Miercuri…
Il costă-așa de mult!… La drept vorbind,
Greșala lui, în timp de pace, o dojană
Cel mult îi atrăgea!… Dar fiind război,
E lumea mult mai aspră… Când să vie?…
Hai spune! — Mă întreb, cam ce-ai putea
Să-mi ceri vreodată, ca și eu să stau
Ca tine, și să nu spun un cuvânt…
Cum? Cassio al tău care venea
Cu tine în pețit, — și cum spuneam,
Ceva de tine, ca un leu sărea,
Să n’aibe-atâta trecere la tine?
— Te-asigur, eu aș fi ceva mai bună.
Atuncea seara… Ori mai bine Marți…
La prânz… ori dacă vrei de dimineață…
Ori Miercuri… Insă nu și după Miercuri…
Il costă-așa de mult!… La drept vorbind,
Greșala lui, în timp de pace, o dojană
Cel mult îi atrăgea!… Dar fiind război,
E lumea mult mai aspră… Când să vie?…
Hai spune! — Mă întreb, cam ce-ai putea
Să-mi ceri vreodată, ca și eu să stau
Ca tine, și să nu spun un cuvânt…
Cum? Cassio al tău care venea
Cu tine în pețit, — și cum spuneam,
Ceva de tine, ca un leu sărea,
Să n’aibe-atâta trecere la tine?
— Te-asigur, eu aș fi ceva mai bună.