un des Qriettx și orice femeie o Manon Lescaut. Nu crede în statornicia pasiunilor, ele sunt ca și apele: trec.
«Idealurile se visează, nu se găsesc. Iubirea e cea mai serioasă afacerfe a vieții, dar femeile au discreditat-o puțin.
«Inima e ca un instrument: lasă să cânte cu ea orice femeie. Numai bagă de seamă să fie o artistă; o profană ți-o va sfărâmă.
«Știu că te turbură mult faptul că Manon înșelă, pentru bani, pe des Grieux, cel mai pasionat suflet de amant. Dar ce vrei ? Luxul l-ați creat tot voi oamenii, el s'a transmis ca un simț adânc, din generațiune în generațiune, și bietelor femei le vine greu să se lipsească de el. Fii sigur, dacă inimile voastre ar fi de metal, femeile v’ar cere să le prefaceți în ... bani.
«Cu toate acestea nu te desgustâ de iubire, iubește 1 Gloria cea mai mare nu prețuește cât o clipă de iubire.
«Și nu te îndoi un moment: iubirea este cea mai serioasă afacere a vieții».
Așâ îmi vorbiâ apa. Mi se părea o ciudată elocință: ironică și rece, ca și ea.
Când m’am întors acasă, am zărit lângă jghiabul unei fântâni o țărancă și un flăcău sărutându-se. M’am ascuns după buruieni să-i privesc. îmbrățișările lor erau lungi, de foc. S’au despărțit, șoptindu-și ceva.
Acești oameni se iubesc. Amorul lor e simplu, ca și ei.
Și sunt fericiți, poate tocmai pentrucă nu înțeleg ce e fericirea.
19 Mai.
Florile pe cari le-am cules stau veștejite pe masa mea de lucru. Eră un frumos buchet de trandafiri albi — o poemă de petale.
Paliditatea lor seamănă cu figurile unor copile anemice. Lumina soarelui, străbătând printr'un transparent verde, res-frânge asupra lor o umbră sfioasă și tristă, care le dă un înțeles de deșertăciune, de mormânt...
