convinsese pe comitet, că este foarte posibilă liberarea arestanților politici din acea temniță. Cu organisarea acestei liberări a fost însărcinat Jeleaboff.
Din nenorocire însă pentru Neciaeff, această hotărâre a comitetului executiv a fost târzielnică. Veni anul 1881 și partidul nihilist condamnă la moarte pe Țarul Alexandru al II-lea.
Această groasnică hotărîre, datorată cruzimei fără seamăn a reacțiunei, sili comitetul executiv să-și concentreze toate forțele asupra unui singur punt, executarea hotărîrei.
Starea lucrurilor a fost comunicată lui Neciaeff și celor-l-alți arestanți, și ei, cari începuseră a spera în apropriata liberare conveniră unanim, că comitetul are dreptate să facă așa cum face și nu alt fel.
După tragica moarte a împăratului Alexandru al II-lea, care s’a întîmplat în ziua de 1 Martie 1881, regimul penitenciar pentru arestanții politici a devenit nesuferit. Neciaeff perdu în fine răbdarea, și în luna Decembrie 1881 s’a spînzurat în celula sa.
Așa a murit acest fanatic.
