studia în liniște, și la adăpost de ori-ce vecsațiuni. Mai cu seamă fetele și femeile din Rusia au fost silite să studieze în străinătate, din causă că guvernul rus, condus de părerea că fetelor nu le trebuește o cultură mai vastă de cât aceia necesară pentru a deveni bună gospodină și mamă; a închis toate școalele superioare de fete. și a interzis intrarea femeilor în universitate. Mal mult de cât atâta: ministerul de instrucție a reformat programul gimnasiilor pentru fete, după calapodul tendințelor și aspirațiumlor celor mai reacționare.
Universitatea la care se duceau mai mult p’aceste timpuri fetele și femeile din Rusia, era cea din Zürich. Acolo, în orașul cel mai industrial din Elveția, la 1872 ne am adăpostit și noi refugiații politici din Rusia. Lucru firesc dar și logic, că presența noastră în orașul universitar în care veneau aceste fete și femei să-și aibă influența asupra acestor tinere ființe.
Atât secțiunile societăței internaționale de lucrători, cât și locuința lui Bacunin, cât și aceea alui Petru Lavreff — un om de știință din Rusia, emigrat în streinatate — erau mereu asediate de studentele universității. Discursurile lui Bacunin, contactul cu noi, refugiații politici, scrierile și conferințele
