va liniști, nu poate să se lase de a munci ; el nu vrea să părăsească sublima speranță de a se urca în fine pe un pisc, de pe vîrful căruia va putea îmbrățișa nemărginitul complex al faptelor, din care complex va ghici enigma. Studiind și cercetând mereu, el vede că remâne tot așa de departe de scopul cercetărilor sale; dar vai, el știe că desprețuind știința va desprețui cea mai redutabilă armă ce posedă pentru a învinge... Și iată-l dar iarăși și iarăși studiind, iarăși și iarăși cercetând... In ori-ce descoperire nouă el vede o nouă literă din inscripția ieroglifă, care ascunde taina.
Știința a satisfăcut multiplele trebuințe ale omului, dar setea sufletului său n’a potolit’o și nu o poate potoli.
In cercetarea lumei aparente, omul modern crede a găsi explicarea lumei spirituale. De aceia tocmai secolul nostru a întîmpinat cu așa bucurie positivismul, care se crede a fi un sistem filosofic, de și îl lipsește ori-ce profundiate, ori-ce consecuență a dovezilor și un orizont întins al raționamentului. Importanța colosală a științelor naturale a produs cea mal mare influență asupra studiului istoriei și criticei. Metoda naturalistă e aplicată la toate ramurile de studiu. Pe temeiul faptului istoric și a legei naturale, noua metodă a stabilit o legătură strânsă între lumea spirituală a omului și lumea concretă, scoborând toate manifestațiunile spirituale din înălțimea lor de odinioară până la sumara explicare a lor prin teoria materialismului economic. Apoi după teoria «mediului» s’a nimicit activitatea liberă a persoanei umane, înlocuindu-se prin fatalism;
