Guvernul rusesc, folosându-se dintr’o parte de lipsa de caracter a unora din acuzați, iar din alta de crima și lipsa de cinste politică a lui Neciaeff, figura culminantă din proces, a hotărât ca acest proces politic să fie judecat de către Curtea cu jurați. Așa dar procesul nostru a fost cel dintâi proces politic judecat în Rusia în fața publicului, după toate regulele unei jurisprudențe obicinuite.
Rechizitorul procurorului era zdrobitor pentru principalii acuzați. Deposițiunile fraților Cuznetzoff și aceea a lui Uspensky au produs o impresiune dureroasă asupra opiniunei întregi.
Iată istoricul acestui proces dramatic:
Sergiu Neciaeff, fiul unui diacon din satul Chomutovo, guvernământul Vladimir, după ce a isprăvit studiile seminariale s’a făcut profesor de religie, și cu ajutorul unei protecții căpătase locul de director al unei scoale primare particulare din Petersburg; școala aceasta era întreținută de o societate de bine-faceri, și purta numele de «Serghiewskoe Ucilișce». La această școală au mai fost profesori și câți-va studenți, între-cari și tovarășul meu Evlampie Ametistoff, student la academia Medico-hirurgicală. Când s’a început mișcarea studenților
