Pantum (Cincinat Pavelescu)

 

Vântul smulge frunza moartă
Pe pustiile cărări,
Raza gândului mă poartă
În albastre depărtări...

Pe pustiile cărări
Toamna zvântură nisipul,
În albastre depărtări
Parcă-i văd și astăzi chipul.

Toamna zvântură nisipul
Presărat cu frunze d-aur,
Parcă-i văd și astăzi chipul
Sub al buclelor tezaur...

Presărat cu frunze d-aur
Crângul plânge-al său noroc,
Sub al buclelor tezaur
Ochii ei păreau de foc.

Crângul plânge-al său noroc,
Plânge crângu-a pustiire...
Ochii ei păreau de foc
Când citeau a mea iubire!

Plânge crângu-a pustiire,
Vânturi aprige-l străpung...
Când citea a mea iubire
Mă strângea în brațe lung.

Vânturi aprige-l străpung,
Simte crângul c-o să moară.
Mă strângea în brațe lung
Nestatornica fecioară.

Simte crângul c-o să moară,
Pe când frunza-i plânge-n vânt...
Nestatornica fecioară
Mi-a făcut un jurământ;

Pe când frunza-i plânge-n vânt,
Se-ntristează văi și lunci,
Mi-a făcut un jurământ...
Unde-i vremea de atunci?

Se-ntristează văi și lunci
Suferind aceeași soartă...
Unde-i vremea de atunci?
 Vântul smulge frunza moartă.