Pe lacul de gardă

Pe lacul de gardă de Alexandru Macedonski

Publicată în volumul Excelsior (1895).

(11 și 10 silabe)

Frumoase flori, rochițe delicate,
Voi vă urcați - urcați-vă mereu...
Zâmbiți voios de soare colorate,
Că vă privesc cu drag prin geamul meu.

În zori de zi, spre apele albastre,
Când mă deștept ca să mă uit pe lac,
Văd cum se sting licăritoare astre
Și cum s-aprind culorile ce-mi plac.

Atunci, atunci, rochițe delicate,
De raze vii, voios când străluciți,
Vă bucurați de soare colorate
Și mângâiați pe cei nenorociți.

Eu nu mai am speranță, viață, soare,
Și simt de-acum ai morții reci fiori,
Dar tot zâmbesc văzând câte o floare,
Și aș voi să am pe groapă flori.