Petiția-proclamație în numele tuturor stărilor Moldovei

 

Fraților!

În preajma dovezilor vederate de suferințele ce se simt de poporul Moldovei și a nepăratelor îmbunătățiri ce cere starea țării, Ocârmuirea, prin organul d-lui Ministru, s-au adresat la câteva persoane din locuitori spre a da opinia publică în privirea suferințelor și a îmbunătățirii stării poporului Țării Moldovei. Acele persoane, răspunzând d-lui Ministru că nu pot lua asupra lor însărcinarea de a arăta opiniile obștii până a nu o cerceta în sânul ei, s-au îndatorit a merge în sânul obștii și a asculta glasurile sale spre a le împărtăși Ocârmuirii. D-l Ministru (Ștefan Catargiu) nu numai că a primit această propunere, cunoscând singur boala țării și neapărata ei trebuință de vindecare, ci a făgăduit să vie însuși în mijlocul fraților săi, ca un om ce, fiind însărcinat a păzi Regulamentul țării, trebuie să fie însuflețit de dorința binelui obștesc.

Deci în 27 martie 1848 seara, pe la 7 ceasuri, adunându-se numeroasă obște alcătuită de toate stările din țeară, precum și de străini de toate națiile ce locuiesc în Moldova, acea obște au ales un comitet, în care și-au depus toată încrederea sa și l-au însărcinat a arăta Ocârmuirii simțirile și dorințele de care este pătruns fiecare.

Comitetul dar, adunându-se astăzi în 28 martie 1848 și cercetând starea critică de astăzi a societății, s-au încredințat în cuget curat și nemișcat de patimi, că pentru de a ne pune Moldova pe o cale de fericire, mijloacele cele mai sigure și mai neapărat trebuitoare sunt următoarele:

1. Sfânta păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său și fără nici o răstălmăcire.
2. Secarea corupției prin pravile înadins făcute și a abusurilor ce izvorăsc din acea corupție.
3. Siguranța personală, adecă nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe temeiul legilor și în urmarea unei hotărâri judecătorești. Fieștecare arestat să fie înfățișat în vreme de 24 ceasuri dinaintea tribunalului competinte.
4. Grabnica îmbunătățire a stării locuitorilor săteni, atât în relația lor cu proprietarii moșiilor, cât și în acelea cu cârmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor sub numirea de plată și celelalte.
5. Alcătuirea unei noi catagrafii spre a scăpa de împilare pe toți nenorociții locuitori care sunt astăzi asupriți prin măsurile catagrafiei trecute.
6. Mazilii, ruptașii, ruptele visteriei și celelalte clasuri privilegiate să fie ocrotiți potrivit Regulamentului și să nu mai fie întrebuințați în trebile particulare.
7. Privighetorii să se aleagă, după glăsuirea Regulamentului, fără nici o înrâurire a cârmuirii.
8. Reforma școalelor pe o temelie largă și națională spre răspândirea luminărilor în tot poporul.
9. Dezarmarea grabnică a arnăuților și a altora ce s-au înarmat de Ocârmuire și închezășluirea lor pentru viitor că nu vor mai fi pricină de turburare publică.
10. Ridicarea pedepselor trupești înjositoare caracterului de miliție națională, îmbunătățirea hranei sale și mai ales dreapta înaintire în ranguri după merituri personale.
11. Militarii care au slujit patriei și cari au câștigat recunoștința obștească să fie scutiți de orice dăjdii când vor ieși din slujbă.
12. Miniștri să aibă deplină libertate pravilicească în lucrările lor, pentru ca să poarte toată răspunderea acestor lucrări.
13. Desființarea poșlinei ca una ce este vătămătoare agriculturii și comerțului țării.
14. Îmbunătățirea portului Galații, ca cel mai mare canal al înfloririi comerțului și agriculturii țării.
15. Ridicarea morală și soțială a clerului.
16. Păzirea cu sfințenie a legilor pe care se reazemă creditul public și aceasta în privirea tuturor fără osebire, pentru siguranța relațiilor comerciale.
17. Informarea unui tribunal de comerț la Iași; codul de comerț al Franței, consfințit de Regulament, să fie tălmăcit în limba țării.
18. Banii de rezervă să fie întrebuințați în formarea unei bănci de scont pentru înlesnirea neguțătorilor în înflorirea comerțului.
19. Hrana obștei de prin târguri să fie subt cea mai de aproape îngrijire a stăpânirii spre a nu se face un mijlor de îmbogățire particulară.
20. Așezarea poliției târgurilor pe principii de omenire în privirea nenorociților arestuiți.
21. Liberarea tuturor arestuiților în pricini politice atât civile, cât și militare; reîntoarcerea driturilor politice acelor cărora li s-au ridicat nedrept pentru asemenea pricini.
22. Nestrămutarea din posturi a amploiaților vrednici și cinstiți și înaintarea lor în posturi potrivit Regulamentului, precum și sporirea lefilor lor, spre a le înlesni mijloace de o viețuire cinstită și neatârnată.
23. Toți amploiații să fie răspunzători pentru faptele lor în lucrărilre slujbelor.
24. Înființarea unui banc național pe cel mai sigur temei.
25. Grabnicele forme de îmbunătățire ale condicei criminale, ale procedurei și ale sistemului pedepsitor.
26. Împărțirea dreaptă și potrivit Regulamentului banilor pensiilor și îndreptarea abuzurilor ce s-au introdus în împărțirea acestor bani.
27. Ofisurile slobozite până acum de Ocârmuire în ramul judecătoresc și administrativ să se supune voturilor Obșteștii Adunări și de acum să se contenească de a se slobozi asemenea ofisuri fără a fi cercetate de adunare.
28. Seanțele tribunalelor să fie publice.
29. Seanțele Obșteștii Adunări să fie publice. Ținerea rânduielii în sânul ei să atârne de însăși adunarea, iar nu de vornicia de aprozi, potrovit Regulamentului.
30. Tot pământeanul să aibă dreptul de a adresa o jalbă Obșteștii Adunări.
31. Deputații să nu poată fi în slujbă, să nu poată primi nici ranguri, nici mulțămire bănească în vremea deputăției lor.
32. Chipul ce s-a întrebuințat la alegerile deputaților fiind împotriva legilor și, în urmare, și Obșteasca Adunare de astăzi fiind rodul acestui chip, nu insuflă nici o încredere obștei, deci această adunare să se desființeze și îndată să se înjghebe o nouă Cameră, fără nici o înrâurire asupra alegătorilor din partea Cârmuirii, pentru ca acea Cameră să fie adevărată reprezentație a nației și adevărată închezășluire fericirii patriei.
33. Pe temeiul art. 57 din Regulament, Camera să aibă dreptul de a face domnului punere înainte a tot felul de lucruri privitoare la folosul obștesc.
34. Ridicarea censurei în privirea tuturor trebilor și a intereselor dinlăuntrul țării.
35. Informare grabnică a unei garde cetățenești prin toate târgurile țării alcătuită atât de români, cât și de străini proprietari.

IORGU STURDZA, C. GHEORGHE CANTACUZINO, mădulari ai comitetului. Pentru întocmai cu originalul, GHEORGHE SION, DR. VÂRNAV