Poesii (1888-1894)/Iubirĭ de foc

 

...Şi de-aĭ vĕzut'o 'ntăia oară
Şi-ţĭ pare dragă de pe cînd
Copil staĭ nopţĭ întregĭ visînd,
Nu plînge: rana ţi-ĭ uşoară.

Şi cînd şi ochiĭ eĭ te dor
Şi glasul eĭ frumos te doare,
Tot nu e cel maĭ sfînt amor:
N'aĭ maĭ uitat pe alta oare?

Şi de-o visezĭ mireasă mîne
Şi-ţĭ moare azĭ cînd ţi-ĭ maĭ dragă,
Din toată dragostea rămîne
De-abea o amintire vagă;

Dar cînd odat'o aĭ în braţă
Şi-ţĭ rîde 'n lacrimĭ de noroc,
Atuncĭ iubirea-ĭ ca de foc
Şi-ţĭ arde'n inimă pe vieaţă.