Postfață (Ștefan Mariș)

 

Dorin Ștef face parte din categoria, foarte rară, a acelor intelectuali care, necondiționat, se pun în slujba pasiunii lor. În cazul de față, această pasiune este folclorul Maramureșului spre care autorul și-a îndreptat întreaga capacitate de efort, disponibilitatea și minuțiozitatea în efectuarea cercetării, în analiza și sistematizarea unui imens material.

După Miorița s-a născut în Maramureș (Ed. Dacia, 2005) și Istoria folcloristicii maramureșene (Ed. Ethnologica, 2006), autorul ne propune un alt volum: Antologie de folclor din Maramureș.

Lucrarea de față strânge, într-un corpus unitar, cele mai frumoase creații ale folclorului zonei, oferind lectorului obișnuit dar și specialistului o altă „imagine” a satului, într-o încercare, salutară, de a creiona particularitatea locului, sau altfel spus componenta spirituală a Maramureșului. Cititorul care va parcurge volumul de față are la dispoziție jaloanele necesare pentru a-l ghida într-o interesantă „călătorie” prin lumea mitică a culturii tradiționale maramureșene.

Ori asta înseamnă că ne va ajuta, pe noi toți, să înțelegem mai bine identitatea noastră ca neam, căci, așa cum remarca cunoscutul etnolog Jean Cuisenier, „Etnicitatea ..., acel ceva prin care un popor are identitate ca popor nu rezidă nici în limbă, nici în teritoriu, nici în religie ... ci în proiectul și activitățile ce dau sens folosirii limbii, stăpânirii unui teritoriu, practicării obiceiurilor și riturilor religioase”.

Această problemă a etnicității nostre, paradoxal, se pune din ce în ce mai acut astăzi, când am devenit membri ai Uniunii Europene, decât, să zicem, în urmă cu un veac. Dacă atunci, la începutul secolului XX, în toate țările Europene accentul se punea pe politic, pe naționalism ca mod de afirmare internațională, astăzi centrul de greutate glisează spre cultural, iar noțiunea de popor este definibilă doar în acest plan.

Astăzi Uniunea Europeană nu este doar o sumă de instituții politico-administrative sau un mecanism de armonizare a țărilor, ci, mai ales, un spațiu al relațiilor culturale, o entitate „asamblată” din mai multe seturi de reprezentări și simboluri specifice. Fiecare set de reprezentări și simboluri corespunde unui anumit popor (european), indicându-i „amprenta” culturală de necontestat în rândul celorlalte națiuni.

Volumul de față Antologie de folclor din Maramureș vine să contribuie tocmai la realizarea și întregirea acestei „amprente” culturale în cadrul căreia Maramureșul ocupă un loc esențial. Lucrarea se adaugă altor 14 tituluri din seria „Cultura tradițională”, serie de mare importanță pentru Editura Ethnologica, bine primită atât de publicul larg, cât și de specialiști. Aș aminti aici doar câteva titluri, devenite repere esențiale pentru imaginea Maramureșului: Hori de femei din Breb (ediție bilingvă română-engleză) de Sandra Golopenția, Chipurile Divinității de Vasile Avram, Forme de interacțiune între cult și popular de Delia Suiogan. Adăugând cele douăzeci și patru de numere din revista Memoria Ethnologica, credem că instituția noastră și-a făcut datoria în ceea ce privește contribuția la realizarea a ceea ce numeam mai sus „amprenta” culturală a României. (Ștefan Mariș)