Proiectul de operație al comuniștilor din România

"Proiectul de operație al comuniștilor din România" a fost un plan elaborat de președintele Federației Comuniste Balcanice, bulgarul Vasili Kolarov cu scopul submina integritatea teritoriala a României in folosul URSS și a Ungariei și de a declanșa revoluția comunistă.

"De acord și împreună cu secția comunistă balcanică, cu participarea reprezentanților comuniști de seamă, sub președinția secretarului general Kolarov, în ziua de 8 august la sediul Kominternului s-a aprobat următorul plan de acțiune în România, aplicabil în prima zi a lunii septembrie a.c.

Ca principiu s-a admis că în toate acțiunile ce vor avea loc în statele din Balcani, Uniunea Sovietica să nu participe oficial. Ajutorul efectiv, cu oameni și mijloace materiale este dat numai de comuniști grupați în cen­tre, care-și iau asumă și responsabilitatea pentru el. Planul se reduce la următoarele acțiuni: întreaga Românie este împărțită în cinci zone:

• Prima zonă, sau cea de Nord, cuprinde raionul Bucovina, în care, drept focare de propagandă și cen­tre pentru viitoarea revoluție se indică: Cernăuți, Comeanca, Beițina, Pârcani, cu direcția generală spre Iași. Ca punct central de operație apare Comeanca, întrucât grupul de acolo are îndatorirea să azvârle în aer podul de pe linia ferată Cernăuți-Pașcani fapt datorită căruia Bucovina va rămâne izolată de restul țării. De acolo, înaintarea generală de-a lungul căii ferate are direcția spre sud, în special spre Iași, unde trebuie să se facă legătura cu teritoriul sovietic și anume cu forța organizată de Znamenski, în grânarul Basarabiei. Acest detașament urmează să treacă peste Nistru ceva mai la sud de Rașcola, distanța cea mai scurtă între Iagorlâk și Iași. în fruntea detașamentului stă Maevski, cu cartierul general la Subotina.

• A doua zonă e Basarabia propriu-zisă. In raionul Basarabia nu se presupune nici o acțiune de seamă. Numai la sud, aproape de vărsarea Nistrului până la gura Dunării, va trebui să aibă loc partea principală a revoluției. Drept câmp de operații apar: Tusla, Tatar-Bunar, Vâlcov și Cărțoi. In acest punct sunt pregătite de mai înainte depozite de munițiuni și ele apar ca puncte de reuniune ale prietenilor organizați, care odată uniți cu Terente(n.n. renumitul bandit) trebuie să înainteze spre Galați cu scopul de a-l ocupa. Ca loc de concentrare al grupurilor este indicat Ismail-Chilia-Reni de unde urmează să se dea atacul general Brăilei și Galațiului. În acest raion trebuie să aibă loc evenimente de seamă. Detașamentul de ajutor din teritoriul sovietic urmează să treacă granița în raionul Olănești-Budaki-Tusla.

• A treia zonă, Sud-Răsărit, cuprinde Dobrogea românească și întreaga Silistră. Ca centru al revoluției este indicat Călărași-Silistra-Mânăstirea. In aceste puncte se concentrează detașamentele revoltate care, din raionul Călărași-Silistra-Oltenița urmează să facă demonstrație la Budești cu scopul de a amenința Bucureștiul. In acest raion acțiunea principală va fi desfășurată la răsărit de Fetești, unde trebuie să se rupă calea ferată și să se mineze podul de pe Dunăre, fapt care ar avea ca urmare izolarea ținutului de pe lângă Marea Neagră de România. In acest raion se pune mare speranță în lipoveni care au făgăduit adeziunea lor și o parte chiar au intrat în detașamentele lui Terente, conducerea acestui grup, împreună cu detașamentele sosite din teritoriul sovietic pe uscat este încredințată lui Kotovski supranumit cel Gros. Debarcarea este condusă de Godlevski-Gadilo, supranumit Gremncevski.

• A patra zonă cuprinde raionul Banat și Ungaria de răsărit. Ca centru se indică: Lugoj, Simeria, Caransebeș. Aici nu este de presupus o revoluție pe față, întrucât acest raion nu reprezintă o importanță strategică. Centrul operativ se sprijină pe iredentiștii unguri, dându-și consimțământul lor la un atac comun, dar urmărind numai interesele lor naționale.

• Tot astfel în zona a cincea, care cuprinde partea de Nord, Ungaria răsăriteană și Transilvania au centrul la Cluj-Dej și Oradea. Aici pot avea loc numai demonstrații, desfășurându-se numai acțiuni mici cu detașamente de lucrători și țărani.

Conducerea generală a operației în zona întâi și a cincea au luat-o asupra lor tov. Bădulescu, Zicinski, Rarenciuc și Koz.

In a doua zona German, Goldstein și Griitzenberg.

In a treia și a patra, tovarășii Kalifarski, Rankevici, Mironovici Ivan, Karl Koz și Weisenbrog.

Conducerea generala a revoluției, Comitetul Executiv o încredințează troicii speciale compusă din tovarășii Bădulescu (n.n. Gelbert Moscovici), Goldstein și Kalifarski..

Aceasta trebuie sa înceapă între 10-15 septembrie. Atacurile cele mai îndârjite trebuie să aibă loc în prima zonă, pentru ca reușita lor acolo să atragă atenția tovarășilor din Galiția. In chipul acesta, reușita din Bucovina să fie semnalul pentru revoluția din Galiția unde terenul este deja pregătit în proporții destul de mari.

Răscoala din zonele a întâia, a patra și a cincea trebuie sa înceapă la o săptămână după desfășurarea revoluției din zona a doua și a treia."