Rânduri pentru Sulamita
lui Benjamin Fundoianu
Sulamita, Sulamita!...
Regele-nțelept cinstit-a
Trupul tău cu pofta lui...
Și-n pământul Canaan,
Ca o floare parfumată de gutui
Lângă trunchiul unui cedru din Liban,
Regele-nțelept voit-a
Să-ți închine Sulamita,
Și Coroana,
Și viața,
Și divina-i Palestină,
Căci amanta pentru rege
E mai mult ca o Regină!...
Dar tu minte n-ai avut...
Și când regele te-a vrut,
Din palatul lui cu-o sută de odăi
Și de terase
Ai fugit pe Galaàd,
Să-i paști caprele râioase,
Și din stelele ce cad
Să-ți faci vise mincinoase
Sub umbrela unui brad...
Lăudatu-te-au Profeții
Și-nțeleptul Solomon,
Ca pe macii din Șaron,
Ca pe crinii din Șenir,
Ca pe grâul din Sulem...
Dar din laudele toate
N-ai cules decât scaieții
Și fatidicul blestem
Să nu-i poți fi nici amantă,
Nici nevastă...
Iată ce-a fost scris la lege!
Sulamita, Sulamita,
Pentru ce-ai fugit de Rege
Și-ai fost proastă?...