Regulamentul Camerei Deputaților din România

 

Capitolul I: Organizarea Camerei Deputaților

Secțiunea 1 — Constituirea Camerei Deputaților

Articolul 1:

Camera Deputaților nou-aleasă se întrunește în ziua și la ora stabilite prin actul de convocare emis de Președintele României, în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată.

Articolul 2:

1. Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de președinte de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 deputați, în calitate de secretari.
2. Imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către președintele de vârstă sau de către unul ori mai mulți secretari prevăzuți la alin. (1) atrage de drept înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârstă sau, după caz, cu cei mai tineri deputați din rândul celor prezenți.
3. În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepția celor care privesc validarea mandatelor de deputat.

Articolul 3:

1. Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaților alege în prima sa ședință o comisie compusă din 30 de deputați, care să reflecte configurația politică a Camerei Deputaților, așa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.
2. Comisia de validare funcționează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaților.

Articolul 4:

1. Numărul deputaților care vor fi desemnați în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabilește în funcție de proporția membrilor săi în numărul total al deputaților.
2. Propunerile pentru stabilirea numărului de deputați care revine fiecărui grup parlamentar se fac, în condițiile art. 12, de către liderii acestor grupuri și se transmit secretarilor Camerei Deputaților.
3. Președintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea descrescătoare a numărului membrilor grupurilor parlamentare, iar plenul Camerei Deputaților hotărăște asupra lor cu votul majorității deputaților prezenți.
4. Propunerile pentru componența nominală a Comisiei de validare se fac de către grupurile parlamentare, în limita numărului de locuri aprobat.
5. Componența Comisiei de validare este aprobată cu votul majorității deputaților prezenți.

Articolul 5:

Comisia de validare își alege un președinte, un vicepreședinte și un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei, și se organizează în 9 grupe de lucru, compuse din câte 3 membri, cu respectarea proporției prevăzute la art. 4 alin. (1).

Articolul 6:

1. Biroul Comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaților, primite de la Biroul Electoral Central, cu excepția celor privind membrii grupelor de lucru.
2. Verificarea legalității alegerii deputaților care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare.
3. Biroul Comisiei de validare și grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorității membrilor biroului sau al grupelor de lucru.
4. După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluționate se face în plenul Comisiei de validare.
5. Comisia de validare verifică și se pronunță în următoarele situații:

a) asupra contestațiilor conținute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesoluționate sau a căror soluționare s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la procedura de soluționare;

b) asupra îndeplinirii de către fiecare deputat a condițiilor de eligibilitate și a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislația în vigoare pentru validarea mandatelor.

Articolul 7:

1. Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmește un raport în care vor fi nominalizați deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.
2. Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaților ale căror dosare sunt complete și se constată că alegerea respectivilor deputați a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.
3. Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condițiile de eligibilitate și în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă și irevocabilă, privind săvârșirea de către respectivul deputat a unor infracțiuni legate de derularea procesului electoral.
4. Amânarea validării mandatului unui deputat se propune de către Comisia de validare plenului Camerei Deputaților, pentru o dată ulterioară, dacă nu s-au putut clarifica, în termenul prevăzut, toate aspectele legate de soluționarea unor contestații și dacă deputatul în cauză nu a depus toate documentele cerute de legislația în vigoare pentru validarea mandatului său. În termen de cel mult 10 zile de la clarificarea problemelor care au justificat amânarea, Comisia de validare va propune validarea sau invalidarea mandatului, după caz.

Articolul 8:

Raportul este aprobat de către Comisia de validare cu votul majorității membrilor acesteia.

Articolul 9:

1. Camera Deputaților se întrunește în ședință, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.
2. Raportul Comisiei de validare se prezintă de către președintele acesteia plenului Camerei Deputaților.

Articolul 10:

1. În cazul deputaților pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7 alin. (3), se întocmește, pe circumscripții electorale, o listă cu numele și prenumele acestora, asupra căreia Camera Deputaților se pronunță printr-un singur vot. În cazul deputaților pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaților dezbate și se pronunță prin vot pentru fiecare caz în parte.
2. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorității deputaților.

Articolul 11:

1. Camera Deputaților este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputați și după depunerea jurământului de către aceștia.
2. Deputații care refuză depunerea jurământului sunt considerați invalidați. Refuzul depunerii jurământului se constată de către președintele de ședință.

Secțiunea 2 — Grupurile parlamentare

Articolul 12:

1. Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților. Ele se pot constitui din cel puțin 10 deputați care au candidat în alegeri pe listele aceluiași partid politic, ale aceleiași formațiuni politice, alianțe politice sau alianțe electorale.
2. Deputații unui partid politic sau ai unei formațiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.
3. Deputații care au candidat pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale și fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte.
4. Deputații partidelor politice, formațiunilor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum și deputații independenți se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1).
5. Deputații care reprezintă organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au obținut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar.

Articolul 13:

1. Deputații care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la întrunirea Camerei Deputaților, deputații ale căror grupuri parlamentare s-au desființat, precum și deputații deveniți independenți, prin demisie, prin excludere din partid, prin părăsirea unui grup parlamentar, dacă nu s-au constituit în grupuri parlamentare în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1)-(4), au următoarele drepturi:

a) să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moțiunilor, într-un interval de 20 de secunde, având posibilitatea să-și cumuleze aceste secunde pentru o singură intervenție realizată printr-un reprezentant comun;

b) să delege un reprezentant comun, în calitate de observator fără drept de vot la lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare;

c) să participe la delegațiile în străinătate ale grupurilor de prietenie, ale comisiilor permanente sau pe bază de invitații personale, cu acordul Biroului permanent.

1. Deputaților prevăzuți la alin. (1) li se vor pune la dispoziție pentru folosință comună, de către secretarul general, pe baza deciziei Biroului permanent, o sală de ședință, logistica adecvată, un autoturism și personal tehnic compus dintr-un șofer și o secretară.

Articolul 14:

1. În prima sa ședință, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider și, după caz, din unul sau mai mulți vicelideri și un secretar.
2. Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuții:

a) prezintă Camerei Deputaților denumirea grupului parlamentar, componența numerică, nominală și conducerea acestuia, precum și orice modificări care survin pe parcursul mandatului;

b) propune Camerei Deputaților reprezentanții grupului parlamentar în Comisia de validare;

c) reprezintă grupul parlamentar și negociază în numele acestuia;

d) nominalizează reprezentanții grupului său parlamentar în comisiile permanente ale Camerei Deputaților, în comisiile speciale sau de anchetă ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputaților și Senatului;

e) nominalizează reprezentanții grupului său parlamentar în instituțiile sau autoritățile publice aflate în subordinea Parlamentului României, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internaționale la care România este parte;

f) face propuneri și prezintă candidații grupului său parlamentar pentru funcțiile de conducere și pentru reprezentanții acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaților, funcții care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configurația politică inițială a Camerei Deputaților și negocierilor între liderii de grup;

g) solicită revocarea din funcție sau înlocuirea reprezentanților grupului său parlamentar din structurile Camerei Deputaților;

h) participă la ședințele Biroului permanent al Camerei Deputaților și la dezbaterile acestuia fără a avea drept de vot;

i) poate cere plenului Camerei Deputaților: pauză pentru consultări, verificarea cvorumului, ținerea unor ședințe nepublice ale plenului, încheierea dezbaterilor în Camera Deputaților;

j) informează membrii grupului său parlamentar asupra activităților Camerei Deputaților și ale structurilor acesteia;

k) prezintă plenului Camerei Deputaților reprezentantul grupului său parlamentar care participă la dezbaterile generale;

l) prezintă amendamentele grupului său parlamentar la proiectele de lege și propunerile legislative aflate în dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputaților;

m) propune retrimiterea la comisie a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, în condițiile prezentului regulament;

n) propune plenului Camerei Deputaților modalitatea de vot;

o) prezintă punctul de vedere al grupului său parlamentar cu privire la propunerea de ridicare a imunității parlamentare a unuia dintre membrii propriului grup;

p) își poate delega atribuțiile unuia dintre membrii conducerii grupului său parlamentar; în lipsa acestora se pot delega atribuțiile sale oricărui membru al grupului.

3. Unul dintre viceliderii grupului parlamentar îl înlocuiește de drept pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie. În absența atât a liderului grupului parlamentar, cât și a viceliderilor și a secretarului acestuia, grupul parlamentar decide desemnarea unui înlocuitor pe durata absenței acestora.

4. Secretarul grupului parlamentar ține evidența prezenței deputaților grupului, asigură redactarea proceselor-verbale și îndeplinește orice alte atribuții ce sunt stabilite de grupul parlamentar căruia îi aparține.

Articolul 15:

În prima ședință de constituire a Camerei Deputaților, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultată în urma alegerilor.

Articolul 16:

1. Grupurile parlamentare, în funcție de ponderea lor în Camera Deputaților, au la dispoziție personal angajat pentru munca de secretariat și de specialitate, logistica necesară în vederea desfășurării activității și autoturisme, potrivit hotărârii Biroului permanent.
2. Numirea și schimbarea din funcție a personalului angajat se fac la propunerea liderului grupului parlamentar respectiv, în condițiile legii. În condițiile în care un angajat care lucrează pentru grupul parlamentar nu mai este agreat de către parlamentarii acelui grup sau dacă acel grup parlamentar se desființează, angajatul sau angajații acelui grup parlamentar vor fi transferați pe funcții echivalente, prin grija secretarului general al Camerei Deputaților.

Articolul 17:

Președintele Camerei Deputaților împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează, la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de ședințe pentru fiecare grup parlamentar.

Articolul 18:

Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obținut mandate în urma alegerilor este interzisă.

Articolul 19:

1. Orice modificare intervenită în componența unui grup parlamentar se aduce la cunoștință președintelui Camerei Deputaților sub semnătura liderului grupului și, după caz, a deputatului care își schimbă apartenența la grupul parlamentar.
2. Președintele Camerei Deputaților informează deputații, în ședință publică, asupra modificărilor intervenite în componența grupurilor parlamentare.
3. Orice deputat are dreptul să aducă la cunoștință plenului Camerei Deputaților orice modificare privind apartenența sa la un grup parlamentar.

Secțiunea 3 — Alegerea președintelui Camerei Deputaților și a celorlalți membri ai Biroului permanent

Articolul 20:

1. După constituirea legală a Camerei Deputaților se aleg președintele Camerei Deputaților și apoi ceilalți membri ai Biroului permanent al acesteia.
2. Președintele Camerei Deputaților face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaților și este președintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaților mai fac parte 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori.
3. Biroul permanent al Camerei Deputaților este format în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei Deputaților, așa cum rezultă din constituirea inițială a grupurilor parlamentare.
4. Calitatea de președinte al Camerei Deputaților sau cea de membru al Biroului permanent încetează în urma demisiei, a revocării sau a pierderii calității de deputat.

Articolul 21:

1. Președintele Camerei Deputaților este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.
2. Este declarat ales președinte al Camerei Deputaților candidatul care a întrunit votul majorității deputaților.
3. Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorității deputaților, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat președinte al Camerei Deputaților candidatul care a obținut majoritatea voturilor deputaților prezenți, în condițiile întrunirii cvorumului prevăzut la art. 67 din Constituția României, republicată.

Articolul 22:

Odată cu alegerea președintelui Camerei Deputaților, activitatea președintelui de vârstă ales conform art. 2 încetează de drept.

Articolul 23:

1. Alegerea vicepreședinților, a secretarilor și a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configurației politice inițiale a Camerei Deputaților și negocierii liderilor grupurilor parlamentare.
2. În vederea depunerii propunerilor, Camera Deputaților aprobă numărul de locuri din Biroul permanent, negociat de liderii grupurilor parlamentare, așa cum revin, pe funcții, grupurilor parlamentare constituite potrivit configurației politice inițiale a Camerei Deputaților.
3. Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit alin. (2). Lista candidaților propuși pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaților și se aprobă cu majoritatea voturilor deputaților. Dacă nu se realizează această majoritate, se organizează un nou tur de scrutin, în care lista este aprobată cu majoritatea voturilor deputaților prezenți. Votul este secret și se exprimă prin bile.

Articolul 24:

Vicepreședinții, secretarii și chestorii Camerei Deputaților sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 23.

Articolul 25:

Președintele Camerei Deputaților și orice alt membru al Biroului permanent pot fi revocați înainte de expirarea mandatului, cu votul majorității deputaților. Votul este secret și se exprimă prin buletine de vot în cazul președintelui Camerei Deputaților și prin bile în cazul celorlalți membri ai Biroului permanent. Propunerea de revocare se face în scris și este însoțită de semnăturile inițiatorilor.

Articolul 26:

1. •) Revocarea din funcție a președintelui Camerei Deputaților poate fi propusă, când se schimbă majoritatea politică din Camera Deputaților, de către majoritatea deputaților.
2. •) Revocarea din funcție a președintelui Camerei Deputaților poate fi propusă și la cererea a minimum o treime din numărul total al deputaților, în una dintre următoarele situații:

a) încalcă prevederile Constituției României;

b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputaților sau ale Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

3. Revocarea președintelui Camerei Deputaților poate fi cerută de grupul parlamentar care l-a propus.

4.•) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifică, din punct de vedere formal, îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1), (2), (3) și (7), după caz, urmând ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a următoarei ședințe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în legătură cu situațiile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b).

5. Președintele Camerei Deputaților căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce ședința Biroului permanent sau cea a plenului în care se discută revocarea sa. El va fi înlocuit prin votul Biroului permanent de unul dintre vicepreședinți.

6. Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei, se organizează alegerea unui nou președinte, în conformitate cu prevederile art. 21.

7.•) În cazul în care este revocat președintele Camerei Deputaților, la cererea majorității politice nou-formate, din rândul căreia a fost ales noul președinte, aceasta va ceda o funcție de vicepreședinte pentru tot restul legislaturii grupului parlamentar care a deținut funcția de președinte al Camerei Deputaților, pentru a se respecta configurația politică, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3). Funcția de vicepreședinte, care este cedată, va fi stabilită prin renegociere în interiorul majorității politice respective și va fi precizată în cererea de revocare înaintată Biroului permanent. În cazul în care noul președinte ales aparține unui grup parlamentar din cadrul majorității politice care a propus revocarea, respectarea configuraței politice se realizează prin renegociere în cadrul acestei majorități.

•) Declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; și-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Articolul 27:

1. Revocarea din funcție a oricăruia dintre ceilalți membri ai Biroului permanent poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus.
2. •) Revocarea din funcție a oricăruia dintre ceilalți membri ai Biroului permanent poate fi propusă și la cererea a minimum o treime din numărul total al deputaților, în una dintre următoarele situații:

a) încalcă prevederile Constituției României;

b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputaților sau ale Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

1. Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifică, din punct de vedere formal, îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) sau (2)*), după caz, urmând ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a următoarei ședințe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în legătură cu situațiile prevăzute la alin. (2)*) lit. a) și b).
2. Membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților cărora li s-a cerut revocarea nu pot conduce sau, după caz, nu pot participa la conducerea lucrărilor Biroului permanent sau a ședinței în plen a Camerei Deputaților în care se discută revocarea lor; ei vor fi înlocuiți, prin votul Biroului permanent, de unul dintre membrii Biroului permanent care îndeplinește condițiile regulamentare, dar pot fi prezenți în calitate de parte interesată.
3. Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaților, se organizează alegerea unui nou membru al Biroului permanent al Camerei Deputaților, cu respectarea configurației politice inițiale a Camerei, în conformitate cu prevederile art. 23.
4. Dacă un grup parlamentar din Camera Deputaților s-a desființat, funcțiile aferente acelui grup parlamentar se redistribuie celorlalte grupuri parlamentare rămase, în mod proporțional.

•) Declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; și-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Articolul 28:

1. Funcția de președinte al Camerei Deputaților, devenită vacantă în timpul legislaturii din alte motive decât revocarea, se ocupă cu respectarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) și ale art. 21.
2. Funcțiile din Biroul permanent devenite vacante în timpul sesiunii din alte motive decât revocarea se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-a fost repartizată funcția respectivă, în condițiile prevăzute la art. 23.

Articolul 29:

Odată cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnați în condițiile art. 2 alin. (1) încetează.

Articolul 30:

Hotărârile prevăzute la art. 1-29 se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel.

Secțiunea 4 — Biroul permanent al Camerei Deputaților și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare

Articolul 31:

1. Biroul permanent al Camerei Deputaților are următoarele atribuții:

a) propune Camerei data începerii și data încheierii sesiunilor parlamentare;

b) solicită președintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;

c) supune aprobării Camerei Deputaților regulamentul acesteia, precum și propunerile de modificare;

d) prezintă Camerei Deputaților spre aprobare proiectul de buget al acesteia și contul de încheiere a exercițiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputați împreună cu nota de fundamentare și anexele acestuia, cu cel puțin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;

e) pregătește și asigură desfășurarea în bune condiții a lucrărilor Camerei Deputaților;

f) primește sub formă electronică și asigură difuzarea pe site-ul Camerei Deputaților a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputaților, amendamentelor primite de la Guvern și rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputaților. Documentele menționate pot fi transmise și pe suport hârtie, la solicitarea scrisă a deputaților, formulată la începutul fiecărei sesiuni;

g) hotărăște, în cazul inițiativelor legislative, reținerea lor spre dezbatere și adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională;

h) difuzează la casetele deputaților programul de lucru, ordinea de zi, informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților, legile adoptate cu privire la care deputații pot sesiza Curtea Constituțională, precum și alte documente care nu sunt menționate la lit. f);

i) întocmește proiectul ordinii de zi a ședințelor Camerei Deputaților și al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere și aprobare;

j) rezolvă orice sesizare privind situația de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstrucționare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputați al unei comisii permanente, nerezolvată de comisia respectivă;

k) organizează relațiile Camerei cu parlamentele altor state și cu organizațiile parlamentare pe baza consultării, în funcție de natura acțiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politică externă și a altor comisii permanente, informând Camera Deputaților asupra măsurilor stabilite, inclusiv cu privire la componența nominală a delegațiilor;

l) supune spre aprobare Camerei Deputaților componența delegațiilor permanente la organizațiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare și cu respectarea configurației politice inițiale a Camerei;

m) avizează și supune aprobării plenului Camerei structura organizatorică, statul de funcții și regulamentul serviciilor Camerei Deputaților;

n) conduce și controlează serviciile Camerei Deputaților;

o) aprobă regulamentul privind paza și accesul persoanelor în sediul Camerei Deputaților;

p) propune Camerei Deputaților numirea secretarului general și a secretarului general adjunct;

r) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezentul regulament, alte dispoziții legale sau însărcinări date de Camera Deputaților.

2. La lucrările Biroului permanent participă reprezentantul Guvernului pentru relația cu Parlamentul, liderii grupurilor parlamentare constituite în Cameră, iar la lucrările care vizează activitățile comisiilor participă președinții comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

3. Dezbaterile din Biroul permanent se consemnează în stenograme și se introduc pe site-ul Camerei Deputaților, cu excepția celor declarate confidențiale.

4. Deputații pot consulta stenogramele sau pot obține o copie de pe acestea, cu excepția celor declarate confidențiale de către Biroul permanent, care pot fi numai consultate.

Articolul 32:

Biroul permanent se convoacă la cererea președintelui Camerei Deputaților sau la cererea a cel puțin 4 membri ai săi.

Articolul 33:

Președintele Camerei Deputaților are următoarele atribuții:

a) convoacă deputații în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;

b) conduce lucrările plenului Camerei Deputaților, asistat obligatoriu de 2 secretari, și asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum și respectarea prevederilor prezentului regulament;

c) acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabilește ordinea votării, precizează semnificația votului și anunță rezultatul acestuia;

d) conduce lucrările ședințelor Biroului permanent;

e) sesizează Curtea Constituțională în condițiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) și e) din Constituția României, republicată;

f) asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaților ori, după caz, Președintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;

g) reprezintă Camera Deputaților în relațiile interne și externe;

h) prezintă rapoarte justificative, anual, în fața plenului asupra utilizării fondului președintelui;

i) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezentul regulament, precum și însărcinările date de plenul Camerei Deputaților.

Articolul 34:

Vicepreședinții îndeplinesc, prin rotație, atribuțiile președintelui, la cererea sa sau în caz de indisponibilitate a acestuia, precum și alte sarcini încredințate de Biroul permanent.

Articolul 35:

Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, pe baza solicitărilor, în ordinea în care acestea au fost făcute; prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate plenului Camerei Deputaților, efectuează apelul nominal, consemnează rezultatul votului, țin evidența hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor ședințelor plenului Camerei Deputaților, îl asistă pe președintele Camerei Deputaților în realizarea atribuțiilor ce îi revin și îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent.

Articolul 36:

1. Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului, funcționarea și calitatea serviciilor Camerei Deputaților și fac propuneri corespunzătoare Biroului permanent. Aceștia exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Biroului permanent proiectul de buget al Camerei Deputaților și contul de încheiere a exercițiului bugetar anual, asigură menținerea ordinii în sediul Camerei Deputaților și îndeplinesc alte atribuții, în conformitate cu dispozițiile președintelui acesteia sau ale Biroului permanent.
2. În exercitarea atribuțiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniți de un corp de control compus din 2 experți contabili și sunt subordonați numai plenului Camerei Deputaților.
3. La sfârșitul fiecărei sesiuni parlamentare chestorii prezintă plenului Camerei Deputaților un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.

Articolul 37:

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare constituite conform configurației politice inițiale și are următoarele atribuții:

a) aprobă ordinea de zi a ședințelor Camerei Deputaților și programul de lucru al acesteia, precum și modificările sau completările aduse ordinii de zi ori programului de lucru;

b) propune plenului Camerei Deputaților modul de organizare a dezbaterilor în plenul Camerei Deputaților prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în funcție de ponderea sa în numărul total al deputaților, a timpului afectat pentru luările de cuvânt în ședința plenară a Camerei Deputaților; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice și facultativă la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative;

c) poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depășit.

Articolul 38:

1. Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotărăște cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporția grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaților, conform configurației politice inițiale.
2. La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților participă, fără drept de vot, președintele Camerei Deputaților și, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului României sau președintele comisiei parlamentare care a depășit termenul de depunere a raportului.
3. Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților se întrunește săptămânal, de regulă miercurea și ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a președintelui Camerei Deputaților sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților.
4. Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întrunește și lucrează în mod regulamentar în prezența a mai mult de jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare, care reprezintă majoritatea deputaților, fiind prezidat de președintele Camerei Deputaților.

Capitolul II: Desfășurarea lucrărilor Camerei Deputaților

Capitolul III: Moțiuni, întrebări, interpelări, informarea deputaților, petiții și declarații publice

Capitolul IV: Statutul deputatului