Ressurectio
de Octavian Goga


Când trec umbrele-nserării,
Pânze de-argint fuior,
N-auzi spasmurile mării
Cum ne strigă-n hora lor?

Din păgâna și adânca
Undelor îmbrățișare,
Dintr-un val ce sparge stânca
Un fior prelung tresare...

Parc-o taină se ridică
Din primejdia de apă,
Ochii tăi supuși de frică
Vreau cucernic s-o priceapă.

Eu o știu atât de bine...
E povestea de demult,
Din uitate vremuri vine
Înc-o dată s-o ascult.