Revista Luceafărul

Luceafărul, cu subtitlul „Revistă literară”, a fost o revistă al cărei prim număr a fost publicat la 1 iulie 1902, la Budapesta, de către studenții români organizați în Societatea academică „Petru Maior”. Apărea în zilele de 1 și 15 ale lunii și își avea redacția și administrația la tipografia „Poporul Român” de pe strada Vörösmarty 60/a, unde se și tipărea. Comitetul de redacție a fost alcătuit din Alexandru Ciura redactor-șef, Aurel P. Bănuț editor și redactor responsabil și Octavian Goga, Ioan Lupaș, Ion Montani, Dionisie Stoica, Ion Lapedatu, Vasile E. Moldovan, Sebastian Stanca și George Zaria, membri

În 1904 Octavian C. Tăslăuanu a devenit proprietarul și editorul acestei publicații care, începând din anul 1906, a apărut la Sibiu, cu subtitlul Revistă ilustrată pentru literatură și artă. Pe 16 iunie 1914 a apărut ultimul număr al revistei, în această formulă

Revista a reapărut, publicată lunar la București (1 ianuarie 1919 - august-septembrie 1920), și apoi la Sibiu (ianuarie-februarie-martie 1934 - septembrie 1939). Vezi și articolul Wikipedia:Luceafărul (revistă)

Colecții digitalizate

• dSpace BCU Cluj Luceafărul (1902-1945)
• Biblioteca Deva

Articole și colecții

• În loc de program, an. 1, nr. 1, 1 iulie 1902, de Alexandru Ciura
• După zece ani, an. 11, nr. 1, 1 ianuarie 1912, de Octavian Goga