Publicată în Junimea Literara, an. 8, nr. 11, 1911, p.182
42018SearăIon Sân-Giorgiu


Pe deal stă curtea boierească
Și pare-o antică ruină —
Amurgu-n depărtări se luptă
Cu sulițele de lumină.

La margine de drum stau plopii
Cu crengile încremenite;
Adoarme vântu-n zări aprinse
Cu aripile ostenite.

Pe drumul plin de praf, agale
Pășesc plugarii-n pâlcuri dese;
În văi cavalul sună tainic
Atâtea doine ne-nțelese.

S-aprind făcliile-nserării
Arar, tot una câte una,
Și in veșmântul lor de aur
Așteaptă să răsară luna...