Serenada

 

Când te văd în camizol
Bliojandar,
Mă turbează gâtu-ți gol
Și așa de alb, parol,
Par-car fi spoit cu var.

Ți-ai înfipt un mușețel
Drept în coc
Peste roșul tistimel,
Iară io privind la el
Simt că ard de dor, mă coc.

Pă trotal cu jind rămân
— „Ah mon chior”! —
Fin-că un dulău bătrân
Stă hain ca un păgân
Să mă-nhațe dă picior.

Fie-ți milă d-un burlac
Ce-i finanț
Dă nu mă lași în iatac
Mă apucă vr-un dalac!
Veto, pune-ți javra-n lanț!