Stele

 

Câte stele-n cer lucesc,
Toate stau și le privesc
Și-ntre miile de stele
Caut steaua vieții mele.

Iată, dinspre răsărit
O stea mândra s-a ivit...
Steaua ta! — a cui sa fie? —
Că-i din toate cea mai vie,
Stelelor sclipind într-una,
Ștrengărind pân’ și cu luna!

Iar în colo, spre apus,
A căzut o stea, s-a dus...
Era steaua vieții mele
Ș-a pierit de printre stele...

1902