Sunt toate numai păpușării
Femeia care jură credință
Ș-apoi trădează p-al săi bărbat,
Ducele care vrea biruință
Ca să strivească p-un aliat,
Cocheta care pretinde-o mie
Diamantele ca jucării,
Aceste toate, credeți-mi mie,
Sunt toate numai păpușării.
Preotul care, privind altarul,
Predică legea beat de rachiu,
Și sluga care, golind paharul,
Se 'ntoarce-acasă cu vai, cu chiu,
Și generalul, plin de trufie,
Ce-și ia soldații drept jucării,
Aceste toate, credeți-mi mie,
Sunt toate numai păpușării.
Când gazetarul vede mijlocul
Să prinză-o sută de gălbenași,
Uită trecutul, își schimbă jocul,
Se-nchină iarăși la coconași.
Dreptate, lege, sfânta moșie,
Le ia pe toate drept jucării:
Aceste toate, credeți-mi mic,
Sunt toate numai păpușării.
Pe leafa celor din ministere,
Ministrul face iconomii;
Se vede c-are legea mistere:
N-am scăpat încă din datorii.
Iar colo, lângă Mitropolie,
Cred că cuvinte sunt jucării.
Aceste toate, credeți-mi mie,
Sunt toate numai păpușării.
De scoli e lipsă prin Românie,
Dar rechisiții se fac cât vrei.
Ne ia străinul biata moșie.
Europa tace, pupă p-Ovrei.
Iau diplomații, plini de mândrie,
Popoare astăzi drept jucării.
Aceste toate, spuneți-mi, mie,
Sunt oare numai păpușării?
- ↑ Prevăzând pierderea Basarabiei, autorul acestor versuri era absolut contrariu atunci ori cărei alianțe cu Rusia, și făcu cu regretatul Pantazi Ghica ziarul Nuvelistul care încetă în ziua în care soldații români trecură Dunărea. Pierderea Basarabiei îi inspiră acest cântec, primele sale versuri românești; nu-l publică, fiind că înțelesese că nu trebuia atunci în nimic slăbit guvernul liberal. Acum că toate aceste chestiuni sunt departe, publicarea acestor versurele (sau versuri rele) nu poate aduce nicio daună.
Schema este:
OOO—OOO | O— (O)