Surorile

poezie populară culeasă de
Vasile Alecsandri


Frunză verde lăcrimioară
Am avut o surioară
Iubitoare, cântătoare.
Născută Ia foc de soare.
Vai de mine! Vai de ea!
Din copilăria mea
Ochi cu dânsa n-am mai dat,
Timpul greu ne-a apăsat!
Dar de-a fi orice ar fi
Noi surioare tot vom fi.
Că-n noi dorul nu mai tace.
Sângele-apă nu se face.
Două inimi surioare
Sunt ca razele-arzătoare
Ce din soare vesel plec
Și prin neguri dese trec
Și-n văzduh se rătăcesc
Ș-apoi iar se întâlnesc.
Glas de soră, glas de frate
Trec hotare depărtate
Și s-adună, se-mpreună
Ca două raze de lună.